Dezbaterile ultimelor săptămâni s-au centrat în România pe deficitul bugetar, pe iminenţa creşterilor de taxe şi pe apariţia de noi tipuri de impozite. În plan european, însă, voci de diferite culori politice, aflate în poziţii de conducere în mai multe instituţii europene, atrag atenţia asupra ”greşelii” majore pe care o pot comite guvernele – ”de a întări politica fiscală prea repede” – Laurence Boone, economistul-şef al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, cerând ”menţinerea sustenabilităţii fiscale pe tot timpul perioadei de recuperare” - Consiliul Bugetar European. Şi, atunci, ce este de făcut? Cum să finanţezi un deficit bugetar în creştere, fără să tai oxigenul firmelor, ci, dimpotrivă, să le alimentezi arderea?   

”Unitate în diversitate”, motto-ul Uniunii Europene, pare să descrie mai actual şi mai fidel decât şi-a imaginat cineva politicile fiscale adoptate de statele membre pentru anul 2021. Germania a avut excedent bugetar din 2014, care se ridica în martie 2020 la 50 de miliarde de euro. România, în schimb, înregistra cel mai mare deficit din Europa, de 4,6-4,7%, în 2019, an în care doar se vorbea despre apropierea unei posibile crize. 

Anul 2021 se va dovedi, însă, unul crucial pentru toţi, atât pentru Germania, care pare să renunţe, aproape cu regret, la ”fetişul austerităţii”, după cum declara Carsten Brzeski, economist şef ING Germania, cât şi pentru România, care s-a împrumutat inclusiv în perioade de creştere economică, astfel încât acum 30 de lei din 100 vin din credite.

Ce ar fi de făcut? Să ne uităm în jur.

Polonia. Este statul cel mai aproape de noi ca distanţă geografică, care a făcut parte, ca şi România, din blocul estic. Dar, pe lângă măsurile de deducere a pierderii aferente anului 2020 din veniturile lui 2019 (cele de anul acesta sunt cu cel puţin 50% mai mici), Polonia se gândeşte la o nouă măsură menită să ajute capitalul local şi să stimuleze crearea de locuri de muncă - aşa numitul ”impozit estonian”.

Concret, firmele sunt taxate doar pentru partea din venitul plătit acţionarilor sub forma dividendelor. Companiile nu vor plăti impozitul pe profit, dacă aceste profituri vor fi reinvestite şi nu distribuite către acţionari. Cu alte cuvinte, plata impozitului pe profit se va amâna pentru momentul în care profiturile vor fi distribuite.

În Polonia, măsura este, desigur, implementată pentru a încuraja IMM-urile să se autosusţină prin folosirea profiturilor nedistribuite în operare. Astfel, noul tip de impozit se adresează IMM-urilor cu venituri mai mici sau egale cu 50 de milioane PLN (aprox. 11 milioane de euro), care îndeplinesc şi următoarele criterii: nu deţin acţiuni în alte companii, angajează cel puţin trei persoane, cu excepţia acţionarului, venitul lor pasiv nu depăşeşte venitul din exploatare şi au costuri din investiţii. Odată intraţi în ”program”, contribuabilii vor plăti vreme de patru ani noul impozit. Dacă la finele acestui interval continuă să îndeplinească criteriile de eligibilitate, firmele vor mai beneficia de încă patru ani de ”impozit estonian”.

Până anul acesta, acest tip de impozit era utilizat de SUA, Estonia, Letonia şi Macedonia. Recent a fost implementat şi de Georgia şi se intenţionează implementarea lui şi în Suedia şi Germania.

Franţa. Planul de 100 de miliarde de euro pentru ”relansare şi competitivitate”, anunţat  recent de guvernul francez, se bazează pe scăderea impozitelor percepute companiilor, în special a celor angajate în producţie. Vorbim, în principal, despre o reducere a impozitului pe profit, a contribuţiilor întreprinderilor şi a impozitelor datorate de acestea pe proprietate.

Astfel, în proiectul de buget pentru 2021 aprobat recent de Consiliul de Miniştri se vorbeşte despre o rată de impozitare de 28% a profitului, ajustată de la 33,3%, pentru companiile care au profituri de până la 500.000 de euro, în vreme ce întreprinderile ce depăşesc această rată de profit vor plăti o taxă de 31%.

De această scădere ar beneficia, potrivit oficialilor francezi, 42% dintre întreprinderile de mărime medie şi 26% dintre marile companii.

Teoretic, la preluarea mandatului, preşedintele Emmanuel Macron se angaja la o reducere drastică a ratei de impozit pe profit, de la 33 la 25% până în 2022, Franţa situându-se cu mult peste media OECD la acest tip de impozit, de 23,6%. Reforma era cerută de multă vreme de mediul de afaceri francez, foarte nemulţumit de ultimul loc ocupat de Franţa în Indicele internaţional al competitivităţii fiscale care reflectă povara fiscală mare care apasă companiile locale.

Pentru omul de rând, guvernul francez vrea să reducă semnificativ nivelurile impozitelor pe veniturile personale, dar şi să elimine complet, până în 2023, impozitele pe proprietate.

Germania. Strategia fiscală a guvernului Merkel prevede oferirea de scutiri de 42,5 miliarde de euro până la finalul anului 2024. Scutirea de impozite va fi asigurată în câteva moduri diferite. Primul este prin creşterea indemnizaţiei şi a plafonului pentru care nu se plătesc impozite.

Astfel, guvernul federal intenţionează să mărească pragul la 9.696 de euro în 2021 - ceea ce înseamnă că oricine câştigă sub acest nivel nu plăteşte impozit. Indemnizaţia este în prezent de 9.408 euro, prin urmare, contribuabilii se pot aştepta la o creştere de aproape 3,1 la sută. Guvernul federal intenţionează, de asemenea, să abordeze aşa-numita “progresie rece”- este ceea ce se întâmplă atunci când are loc o creştere a salariilor, care compensează doar inflaţia, şi se aplică pentru statele care au implementat impunerea progresivă. Pentru a contrabalansa, în viitor, potrivit publicaţiei Handelsblatt, guvernul doreşte să ajusteze pragurile veniturilor pentru anumite rate de impozitare în conformitate cu inflaţia. Dacă adăugăm toate aceste reduceri fiscale planificate, milioane de oameni din Germania ar putea primi un venit net semnificativ mai mare în 2021 decât anul acesta. Cu toate acestea, merită menţionat şi faptul că se pare că se doreşte creşterea ratelor de contribuţie la securitatea socială pentru 2021, iar dacă acest lucru se va întâmpla, ar putea anula economiile realizate.

Italia. Menţinerea cotelor reduse de TVA, prelungirea perioadei de plată a impozitului pe profit pentru anumiţi contribuabili, dar şi scutirea de la plata contribuţiilor pentru noii angajaţi, acestea ar fi, pe scurt, principalele măsuri fiscale adoptate de guvernul de la Roma.

Astfel, potrivit unui Decret intrat în vigoare la 15 august anul acesta, dar aplicabil şi pentru anii următori, se oferă o opţiune pentru anumite întreprinderi afectate să îşi crească valoarea anumitor active şi participări comerciale incluse în bilanţul perioadei în curs la 31 decembrie 2019, sub rezerva unei garanţii (aceasta exclude proprietăţile imobile deţinute de companiile imobiliare). Se prelungeşte până la 30 aprilie 2021 plata impozitului pe profit de către contribuabilii care s-au confruntat cu o scădere de cel puţin 33% a cifrei de afaceri, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

În plus, pentru cei cu afaceri în turism sau divertisment se oferă o scutire de la plata impozitului local (municipal) pe bunurile imobiliare. Exceptarea totală de la plata impozitelor pe proprietate se va aplica, îndeosebi, pentru teatre, cinematografe şi săli de concert, şi în 2021, şi în 2022. Facilităţi la plata contribuţiilor pentru primele şase luni şi credite fiscale pentru hoteluri şi unităţi de angajare sunt alte măsuri luate de autorităţile italiene.

Astfel, aşa cum se poate lesne vedea, statele nu au apelat la creşteri de taxe, mai ales în contextul în care în Parlamentul European se va dezbate planul comun de relansare economică, unde se vorbeşte despre apariţia de noi impozite, în special în zona ”verde - eco” – o taxă pe reziduurile din plastic, taxa pe carbon, extinderea sistemului de tranzacţionare a emisiilor, eterna taxă digitală sau taxa pe tranzacţiile financiare.

Pentru a putea susţine relansarea economică, şi România are nevoie de contribuabili cât mai sănătoşi economic în această perioadă dificilă, care se pare că se va prelungi - criza de sănătate este departe să se fi sfârşit. În plus, ţara noastră are de redresat dezechilibre economice şi de recuperat un deficit structural, în condiţiile în care nu toate pieţele externe sunt stabilizate, iar semnalele privind redresarea economică a statelor nu sunt încurajatoare.

Ne dorim ca guvernul să înţeleagă că nu este singur şi că mediul de afaceri este gata să pună umărul – a se vedea câte companii şi-au plătit impozitele, deşi puteau fi amânate, dar şi că statul trebuie să însoţească companiile în lupta lor pentru supravieţuire – prin ajutoare de stat, facilităţi fiscale. De succesul acestui parteneriat depindem toţi. 

Mihaela Mitroi, Partener, Asistenţă Fiscală şi Juridică, EY România, lider al activităţii de consultanţă fiscală şi juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Asia Centrală (CESA)