Procurorii care doresc să ocupe funcţia de şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) trebuie să trimită, până pe 16 martie, CV-urile, însoţite de o scrisoare de intenţie, care să cuprindă o scurtă prezentare a candidatului, detalii relevante despre experienţa profesională şi calităţile care îl recomandă pentru ocuparea funcţiei.

Conform legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

"Îi încurajez pe procurori să participe într-un număr cât mai mare la acest proces de selecţie şi îi asigur că toţi cei care prin rezultatele lor au dovedit capacitate de organizare, analiză şi sinteză, capacitate de comunicare şi anticipare, integritate şi imparţialitate în activitatea profesională, au disponibilitatea de a lucra în echipă, vor avea şanse egale în a conduce o structură de parchet cu performanţe apreciate deopotrivă în plan intern şi internaţional", a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

Ministrul justiţiei a solicitat Procurorului general al Parchetului de lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie informarea tuturor procurorilor cu privire la posibilitatea depunerii candidaturilor.

Funcţia de procuror-şef al DIICOT a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

CSM a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Alina Bica mai este judecată într-un dosar, instrumentat de DNA disjuns din primul în care a fost deferită justiţiei. Fostul şef al DIICOT este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

În acelaşi dosar vor fi judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită, conform DNA.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată şi pe Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoş, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), şi Adriean Videanu, la data faptelor acţionar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, Videanu fiind sub control judiciar.