Ei s-au întâlnit la mai puţin de 48 de ore după ce o ambarcaţiune s-a răsturnat în largul coastelor Libiei iar aproximativ 900 de persoane au murit înecate.

În urma unor tragedii care au avut loc anterior în Mediterana s-a promis, dar s-a făcut puţin în privinţa imigraţiei clandestine, un subiect delicat în cele 28 de state ale Uniunii.

"Sper că astăzi (luni) este punctul de cotitură în conştiinţa europeană. Să nu ne întoarcem la promisiuni fără să acţionăm", a îndemnat Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă Federica Mogherini. "Am spus de prea multe ori în trecut (că acest lucru nu se va mai repeta) niciodată", a deplâns ea.

Mogherini a anunţat că miniştrii s-au pus de acord asupra a trei zone principale de acţiune, şi anume lupta împotriva reţelelor de trafic de persoane - prin care oamenii sunt îmbarcaţi în traversări periculoase, consolidarea efortului de salvare de vieţi pe mare şi asumarea responsabilităţii de a găzdui refugiaţi.

Planul în zece puncte, pregătit de către Comisia Europeană (CE) include consolidarea operaţiunilor UE de patrulare la Mediterana, care au fost criticate anterior că au o eficienţă redusă.

Ministrul german de Interne Thomas de Maiziere a declarat că Uniunea poate dubla bugetul lunar, în valoare de 2,9 milioane de euro, şi flota Misiunii UE de patrulare Triton. Însă comisarul pentru Migrare Dimitris Avramopoulos a declarat că este prea devreme să se facă speculaţii în privinţa cifrelor.

Unul dintre cele mai disputate elemente ale planului susţinut de către miniştri este angajamentul de a depune un "efort sistematic de a captura şi distruge vasele folosite de traficanţi", a anunţat CE într-un comunicat.

O asemenea operaţiune presupune o dimensiune militară şi ar necesita un mandat ONU, a precizat Avramopoulos, trasând o paralelă cu Operaţiunea UE Atalanta de luptă împotriva pirateriei în largul Cornului Africii.

Alte măsuri includ un proiect de reinstalare voluntară la scară europeană, care ar putea să ofere locuri unui număr de 5.000 de persoane ce caută protecţie, potrivit lui de Maiziere.

Însă imigranţii ilegali din motive economice sau din alte motive care nu sunt considerate un risc în ţările de origine ale acestora vor fi trimişi rapid înapoi, potrivit propunerii.

Planul prevede totodată amprentarea tuturor imigranţilor, acordarea unei asistenţe Italiei şi Greciei în procesarea solicitărilor de azil şi colectarea de informaţii despre fluxuri migratorii în anumite ţări-cheie.

În plus, UE plănuieşte să-şi consolideze prezenţa în ţările vecine Libiei, ca Niger, cu scopul de a lupta împotriva fluxurilor migratorii. Libia este principalul punct de plecare a bărcilor cu imigranţi ilegali către Europa, în contextul în care criza internă care devastează ţara nord-africană împiedică controlul eficient la frontiere.

Potrivit propunerilor CE, organizaţiile de poliţie şi justiţie din UE urmează, de asemenea, să colaboreze în vederea colectării de informaţii despre traficanţi de persoane şi reţele de trafic.

Cele zece noi măsuri formează coloana vertebrală a unei noi politici în domeniul migraţiei, pe care CE urmează să o adopte pe 13 mai. Ele au fost prezentate ca răspuns la ultima dintr-un şir de tragedii, dar au nevoie, înainte să fie adoptate de către CE, de aprobarea statelor membre UE.

Planul de acţiune urmează să le fie prezentat liderilor UE joi, în cadrul unui summit de criză pe tema crizei migraţiei.