"Anul 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice. În 2014, din cauza dezastrelor meteo, economia globală a pierdut peste 300 de miliarde de dolari, iar pagubele cumulate în ultimii 40 de ani au fost de 2.300 de miliarde de dolari. În România, cei mai calzi ani s-au înregistrat după anul 2000. Acest lucru demonstrează că schimbările climatice şi efectele lor se resimt tot mai puternic din 2000 încoace", a spus ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Graţiela Gavrilescu, cu ocazia Zilei Mondiale a Meteorologiei.

Ministrul Mediului a mai spus că schimbările climatice afectează aproape toate sectoarele economico-sociale, de la agricultura la turism şi de la infrastructură la sănătate.

"Ele au un impact deosebit asupra resurselor de apă, hrană şi energie şi tot ele încetinesc sau chiar pun în pericol dezvoltarea durabilă. Costurile inacţiunii sunt din ce în ce mai mari şi de aceea se impune să luăm măsuri imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi adaptarea sistemelor ecologice la efectele variabilităţii climatice. Pentru a avea efecte pozitive, adaptarea trebuie direcţionată luând în considerare priorităţile dezvoltării durabile", a subliniat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Graţiela Gavrilescu a precizat că, în ultimele decenii, schimbările climatice au determinat noi provocări şi de aceea se impun să fie adoptate măsuri pentru un mediu mai curat şi sănătos si care să nu afecteze posibilităţile de dezvoltare a generaţiilor viitoare.

"În pofida tuturor eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească ca urmare a inerţiei sistemului climatic, drept pentru care vor deveni tot mai importante măsurile de adaptare la efectele schimbărilor climatice cu care ne confruntăm deja", a mai spus Gavrilescu.

Ministrul Mediului a reamintit că, în anul 2013, a fost aprobată Strategia Naţională privind Schimbările Climatice petnru perioada 2013-2020, fiind abordate două componente principale, cea de reducere a concentraţiei de gaze cu efect de seră şi cea de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Gavrilescu a mai spus că elaborarea Agendei Naţionale de Adaptare la Efectele Schimbărilor Climatice şi integrarea ei în politica existentă şi viitoare reprezintă un obiectiv major în cadrul componentei de adaptare şi se va baza, în principal, pe acţiuni de prioritizare, termene de aplicare şi instrumente specializate privind managementul riscurilor climatice la nivel naţional şi regional.

În cadrul Strategiei Naţionale privind schimbările climatice, resursele de apă şi protecţia împotriva inundaţiilor şi a secetelor, precum şi agricultura reprezintă unele dintre cele 13 sectoare prioritare identificate în România, care necesită o atenţie sporită pentru promovarea politicilor şi măsurilor de minimizare a efectelor negative ale schimbărilor climatice.

"În dinamica actuală, pentru combaterea schimbărilor climatice şi promovarea politicilor şi a măsurilor de adaptare, comunicarea joacă un rol cheie. Este absolută nevoie de un dialog consistent cu instituţiile care decid la nivel european şi naţional asupra obiectivelor cheie din domeniile care vizează protecţia mediului", a adăugat ministrul Graţiela Gavrilescu.

Conform statisticilor în domeniu, dintre toate disciplinele ştiinţifice, meteorologia şi climatologia sunt domeniile care au înregistrat cele mai semnificative progrese în ultimii 50 de ani. Cunoştinţele din domeniul climei, acumulate în ultima decadă, constituie un suport important pentru luarea de decizii strategice si elaborarea de politici de dezvoltare şi planuri de acţiune pentru sporirea rezistenţei populaţiei în faţa dezastrelor naturale, combaterea efectelor negative ale schimbărilor climatice şi încurajarea unei economii mai curate şi mai eficiente.

Începând din 1961, statele membre ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale sărbatoresc intrarea in vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei pentru înfiinţarea Organizaţiei Meteorologice Mondiale, la care România este membru cu drepturi depline. Astfel, în fiecare an, pe data de 23 martie, comunitatea meteorologică din întreaga lume celebrează Ziua Mondială a Meteorologiei.

În fiecare an, Ziua Mondială a Meteorologiei se concentrează pe o temă specifică. În 2015, tema este "Cunoaşterea climei pentru prevenirea schimbărilor climatice", în contextul în care, în decembrie 2015, în cadrul Summit-ului de la Paris, comunitatea internaţională ar putea să ia decizii importante şi să întreprindă acţiuni pentru a face faţă schimbărilor climatice.