”Premiul pentru literatură al oraşului Bistriţa” este o iniţiativă a Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi a fost instituit în anul 2013, când a fost decernat scriitorului Marin Mălaicu Hondradri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Anul acesta, juriul, prezidat de profesorul Mircea Martin de la Universitatea Bucureşti şi din care au mai făcut parte profesorul Ion Pop de la Universitatea Babeş–Bolyai Cluj, poetul Ion Mureşan, prozatorul Alexandru Vlad, scriitorul Marin Mălaicu Hondradri, poetul Dan Coman şi criticul George Ţîra, a decis ca distincţia să-i fie acordată lui Mircea Cărtărescu “pentru forţa şi expresivitatea scrisului său, precum şi pentru însemnătatea lui în cultura română şi mondială”.

Prezent la Bistriţa împreună cu soţia, Ioana Nicolae, originară din oraşul bistriţean Sîngeorz-Băi şi cu fiul său, Mircea Cărtărescu a spus că este ”realmente un premiu care îl onorează”.

”Realmente îmi place foarte mult Bistriţa, realmente cred că, de câţiva ani încoace, inima culturii şi inima poeziei româneşti bate la Bistriţa. (...) Vreau să laud acest oraş, vreau să laud această clădire (Sinagoga Bistriţa – transformată în Centru Multicultural – n.r.), care e plină de vibraţii pozitive şi în care întotdeauna m-am simţit grozav şi care a devenit o clădire foarte cunoscută în viaţa culturală naţională”, a spus Mircea Cărtărescu.

În discursul ţinut în faţa publicului, Mircea Cărtărescu a vorbit şi despre condiţia scriitorului.

”Eu nu-mi recitesc cărţile. Singura carte care contează pentru mine e cea la care lucrez acum. Eu nu mă consider un scriitor în sensul tradiţional al cuvântului, ci un om care încearcă să înţeleagă ceva din propria situaţie, scriind, nu pentru obiectele fizice numite cărţi din librării. Nu pentru asta a scris Muri (poetul Ion Mureşan, prezent şi el în sală - n.r.), el a scris ca să trăiască situaţia, ca să ştie de ce există pe lume, ca să ştie ce este cu el. E acelaşi lucru pe care îl fac şi eu şi îl face orice scriitor serios care se respectă. Nu suntem autori de best-sellers. Suntem bieţi oameni care încearcă să înţeleagă de ce există realitatea, ca şi filosofii, ca şi oamenii de ştiinţă. Poezia e una din căile cunoaşterii realităţii, atât a celei interioare, cât şi exterioare. Pentru asta scriem: ca să înţelegem realitatea, pe noi în centrul realităţii şi probabil şi pe altcineva în centrul nostru”, a spus Mircea Cărtărescu.

Scriitorul a adăugat că a venit special la Bistriţa pentru premiul care i-a fost acordat.

”Am venit pentru o singură seară la Bistriţa, dar a meritat. Vreau să vă mulţumesc tuturor. Sunt şi eu, deci, bistriţean. Mă consider locuitor al acestui judeţ binecuvântat pentru că este al lui Rebreanu şi Coşbuc şi al multor altora. Am descoperit lumea Ardealului prin Ioana, o lume absolut fabuloasă pe care ea o are şi mi-a arătat-o şi mie la Sîngeorz-Băi, lumea părinţilor ei, a surorilor şi fraţilor ei, pe un deal în formă de ou, o lume despre care habar nu aveam că există, aşa că mă simt mai puţin Mitică, - deşi sunt Mitică fiindcă mă cheamă şi Dumitru - , şi mai mult Ion sau Gheorghe cum se numesc bistriţenii tradiţionali”, a mai adăugat el.

În ce priveşte suma de bani aferentă premiului, Cărtărescu a precizat: ”Acest premiu e foarte generos atât din punctul de vedere al faimei pe care o aduce, cât şi din punct de vedere material. Suma cu care este dotat acest premiu ar bucura pe toată lumea, dar bucuria de a face un lucru de care să se bucure alţii e şi mai mare pentru mine. De aceea, eu nu voi profita de această sumă, o să o las, aici, la Bistriţa, şi o să-l rog pe domnul Gavril Ţărmure (managerul Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud – n.r.) să-i dea cea mai bună destinaţie cu putinţă, o destinaţie culturală, nobilă. Eu i-aş sugera publicarea unor cărţi. Cred că e cel mai bun lucru pe care banii îl pot face”, a spus Mircea Cărtărescu.

Mircea Cărtărescu, poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În prezent, este profesor la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti.

Cărţile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, Asociaţia Editorilor din România. Romanul ”Nostalgia” a primit în 2005 Premiul literar ”Giuseppe Acerbi“, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internaţional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internaţional pentru Literatură ”Haus der Kulturen der Welt“, Berlin (2012), Premiul internaţional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher – Literaturpreis Leuk, Elveţia (2013), Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014).