"Sunt necesare, de urgenţă, negocieri serioase (în Ucraina), dar Rusia trebuie să înceteze să mintă şi să alimenteze conflictul", a declarat ambasadoarea americană la ONU Samantha Power, în Consiliul reunit de urgenţă la solicitarea Lituaniei. "În prezent, militari, blindate, (elemente de) apărare antiaeriană şi artilerie venite din Rusia luptă alături de separatişti", a denunţat ea.

Power a prezentat o lungă listă cu indicii, inclusiv fotografii prin satelit, care dovedesc în opinia sa această implicare directă a forţelor ruseşti. "În faţa acestei ameninţări, să nu se acţioneze va costa scump", a conchis ea.

Constatând că "Rusia rămâne surdă" la avertizările occidentalilor în privinţa Ucrainei, Power s-a întrebat, în acest condiţii, "cum să le spui altor ţări limitrofe Rusiei că securitatea şi pacea lor sunt garantate?". "Şi ce mesaj le trimitem noi altor ţări care au ambiţii similare (...), dacă lăsăm Rusia să încalce regulile (internaţionale)?".

"Problema nu este să aflăm ce le putem spune ruşilor, ci ce putem să facem ca să ne asculte", a subliniat ea, agitând ameninţarea unor noi sancţiuni americane şi europene.

Ambasadorul britaic Mark Lyall Grant a denunţat o "implicare militară directă a Rusiei în sprijinul separatiştilor'. El a cerut Moscovei să-şi "retragă imediat forţele militare şi armamentul" de pe teritoriul ucrainean.

În opinia lui Mark Lyall Grant, "dovezile sunt incontestabile" cu privire la această "incursiune" rusă, care contravine Cartei ONU.

El a evocat fotografii prin satelit difuzate de NATO în care apar rampe de lansatoare de rachete şi mobilizarea "de mai multe luni" a membrilor forţelor speciale ruseşti cunoscute sub numele de Speţnaz pentru susţinerea insurgenţilor.

Adjunctul reprezentantului permanent francez la ONU Alexis Lamek a reafirmat că, în opinia Parisului, "prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul ucrainean (...) nu va fi toerată". El a insistat asupra "încetării livrărilor de material militar separatiştilor" şi controlarea frontierei dintre Rusia şi Ucraina.

"Dacă escaladarea continuă", a adăugat el, "sancţiunile (europene) vor fi menţinute, eventual extinse".

În opinia reprezentantei lituaniene Raimonda Murmokaite, care se află la originea acestei reuniuni, "invadarea teritoriului ucrainean de către forţe armate ruseşti (...) este o lovitură dură dată păcii şi securităţii regiunii şi nu numai".

În replică, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a acuzat Statele Unite că au trimis în Ucraina "zeci de consilieri", iar armata ucraineană de faptul că a "bombardat civili" în zone aflate sub controlul separatiştilor.

"Mesajul meu către Washington este: încetaţi să vă amestecaţi în afacerile interne alle ţărilor suverane", a subliniat el.

Aflat în mod clar într-o poziţie defensivă, el a propus - fără prea multă convingere - partenerilor săi din cadrul Consiliului să adopte o Declaraţie prin care să ceară un "armistiţiu imediat" şi un "dialog politic larg" în Ucraina.

Kievul le-a cerut occidentalilor un ajutor militar "de anvergură" împotriva prezenţei trupelor ruseşti în zona separatistă din estul Ucrainei, care provoacă temeri cu privire la izbucnirea unui război deschis între Rusia şi Ucraina.

NATO a estimat la peste 1.000 numărul militarilor ruşi care luptă în Ucraina, dar Moscova a dezminţit orice prezenţă a trupelor ruseşti pe teritoriul ucrainean.

Aceasta a fost cea de-a 24-a reuniune plenară a Consiliului de Securitate al ONU consacrată Ucrainei de la începutul crizei, în martie.

Din cauza disensiunilor şi dreptului de veto de care dispune Moscova, cei 15 membri permanenţi nu au reuşit să adopte vreo poziţie oficială faţă de această criză, cu excepţia unei rezoluţii privind prăbuşirea în Ucraina a avionului Malaysian Airlines care efectua zborul MH17.