"S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care sa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor generate la nivelul bilanturilor sectorului privat", a afirmat guvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a acordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.

Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema din 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005 a insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in aprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei/euro in iulie 2007), in costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta sporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.

"Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si promoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de capitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale intrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar vulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se supraincalzeste", explica guvernatorul. Intrarile prea mari de capitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei) si pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar cresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea imobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.

Acum, fluxurile de capital "par sa se reia, in timp ce inflatia este in crestere" in economiile emergente din Asia, America Latina si Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital strain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor, ceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia importata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din aceste tari.

DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI

In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este "un efect pervers" al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu FMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor straini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele luni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele economice.

"Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea e sustenabila si acceptata de societate", spunea guvernatorul joi, la prezentarea raportului despre inflatie. "Inainte de criza, consumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai mult decat am produs la nivelul intregii societati", spune el. Vestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea deficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru investitorii de portofoliu.

"Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei genereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa neglijeze unul dintre cele doua costuri - erodarea competitivitatii si cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara consta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari", afirma Isarescu.

Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze preocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe piata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu cele privind bilanturile sectorului privat - banci, firme, gospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea creditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in urmatoarele luni).

Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a accentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu anul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe piata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia, Brazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au intarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca sa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia, Israel, Turcia).

A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata poate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative). Acestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat investitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a raportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o apreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere cu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite bancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.

O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in principal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este asociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real - cu alte cuvinte, remiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie. Romanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5 miliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9 miliarde de dolari in 2009.

Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia importata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si presiunile inflationiste din surse interne - de pilda, in cazul Romaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca scumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul inflatiei.

In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei (2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in ultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa combata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.

Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile de capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general mai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce sugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii productive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru cresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).

In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in termeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR, comparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o apreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010), releva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu dolarul - 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in conditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe pietele internationale.

De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in luna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a continuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din regiune.