Clienţii care au depus peste 100.000 de euro în Bank of Cyprus România pot fi mai degrabă asimilaţi unor investitori care s-au dus după un anumit randament şi şi-au asumat un anumit risc decât unor deponenţi asemenea marii majorităţi a clienţilor români, şi nu există vreo bază raţională pentru a extrapola experienţa acestui grup restrâns la nivelul altei bănci şi cu atât mai puţin la nivelul sistemului bancar în ansamblu, afirmă Mişu Negriţoiu, chairman al ING Bank România.

„Facem prea mare discuţie pentru deponenţii cu peste 100.000 de euro. Până la urmă vorbim despre nişte clienţi avizaţi - în termeni româneşti 100.000 de euro înseamnă o mică avere. Dacă ţii peste 100.000 de euro în bancă nu mai eşti un simplu deponent, eşti şi investitor“, afirmă bancherul care a condus ING timp de şase ani.

El susţine că la scara unei pieţe cu circa 8 milioane de clienţi nu este relevantă situaţia celor 12.000 care au mai mult de 100.000 de euro, iar discuţia despre depozitele negarantate este superfluă în România atât timp cât marea masă a depozitelor se situează sub acest nivel. „Cine îşi duce banii în Cipru, în Elveţia, în Luxemburg sau cine îi duce în Germania ştie de ce îi duce. Este avizat, trebuie să ştie la ce se poate aştepta în funcţie de scopul urmărit. Dacă îţi pui banii la sucursala din România a Bank of Cyprus este ca şi cum i-ai pune în Cipru, iar cine s-a dus în Cipru s-a dus pentru dobân­dă şi tocmai de-asta nu s-a dus în Elveţia“, spune Negriţoiu comentând situa­­ţia creată în urma crizei din Cipru care a antrenat la începutul acestei săptămâni suspendarea operaţiunilor din România ale sucursalei Bank of Cyprus până lunea viitoare.

Şi ING Bank România are statut juridic de sucursală, însă Negriţoiu afirmă că nu încape comparaţie între o sucursală cu bilanţ de 3,7 mld. euro, cum este cel al ING, şi alta cu 600 mil. euro, cum este cazul Bank of Cyprus, după cum forţa statului olandez nu se compară cu cea a Ciprului.

„Avem bilanţ solidar cu Amsterdamul şi aparţinem unei bănci cu rating A de la toate cele trei agenţii mari, banca centrală a Olandei supraveghează grupul ING şi sucursala din România cel puţin la fel de bine şi de atent cum o face BNR cu băncile înregistrate ca filiale şi îmi imaginez că sistemul de garantare olandez funcţionează cel puţin la fel de bine precum cel românesc.“

ING a fost salvată în 2008 de statul olan­dez cu 10 mld. euro, adică suma negociată acum pentru salvarea Ciprului.

Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro