Săptămâna viitoare, cel mai probabil, va începe primul val de concedieri în masă la penultima fabrică de zahăr din sfeclă de zahăr din România, aflată la Luduş şi deţinută de grupul francez Tereos.

Un număr de 160 de persoane vor fi disponibilizate, pentru că după mai bine de jumătate de an de când Statul român, prin Ministerul Agriculturii, şi-a arătat intenţia de a cumpăra fabrica, s-a retras, la fel ca alţi jucători din industria alimentară care şi-au arătat interesul.

Astfel, Statul român şi-a dovedit, din nou, neputinţa de a interveni într-un domeniu strategic şi România devine dependentă de importurile de zahăr în proporţie de 90%.

„După campania din 2021, conducerea fabricii ne-a anunţat că urmează să închidă unitatea de producţie. În primăvara anului 2021 au anunţat că este de vânzare, au venit potenţiali cumpărători să o vadă, dar nu s-a materializat nimic. În iarnă ne-au anunţat că urmează să disponibilizeze personalul în patru etape, începând cu primul val în martie - aprilie 2022 şi terminând cu ultimul în 2023. Am negociat 10 salarii compensatorii şi, totodată, ei ne-au prezentat un plan de recalificare a personalului, oferindu-ne şansa să urmăm anumite cursuri. Între timp, în această primăvară ne-au comunicat că se sistează disponibilizările, pentru că Statul este interest de achiziţia fabrcii”, a spus pentru ZF Daniel Preda, reprezentant al sindicatului Liber Zahărul Luduş.

La începutul lunii mai a acestui an, cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500, reuniţi în asociaţii şi federaţii împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au îniţiat discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica şi a produce zahăr, Statul în parteneriat cu fermierii.

Înţelegerea s-a materialiazat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru încheierea procedurii de cumpărare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisionat. Petre Daea i-a luat locul pe 8 iulie, însă, în loc să continue planul iniţial, a încercat să medieze negocierile între producătorul de conserve Scandia Food, care şi-a arătat interesul, şi Tereos.

„Tereos a anunţat că Statul şi Scandia s-au retras, cea din urmă pentru că nu putea respecta termenii şi orarul de preluare care a fost stabilit cu Ministerul Agriculturii”, spun sursele ZF. Intenţia companiei Scandia Food de a cumpăra fabrica de zahăr de la Luduş a fost adusă la cunoştinţa reprezentanţilor Tereos printr-o scrisoare trimisă pe e-mail de reprezentanţii Ministerului Agriculturii în data de 2 septembrie, iar termenul final pentru preluare ar fi trebuit să fie 15 septembrie, susţin sursele ZF.

„Miercuri, 28 septembrie, ne-a chemat conducerea fabricii la o întâlnire în care ni s-a spus că nimeni nu mai este interesat de preluarea sa, iar grupul Tereos nemaiavând cumpărător reia planul de disponibilizare. Cel mai probabil, săptămâna viitoare Consiliul de Administraţie se va întâlni să se ia decizii privind primul val de disponibilizări.

Acum, 80% din personal – din totalul de 160 de persoane – se află în şomaj tehnic, încă din luna ianuarie, iar 20% din personal se ocupă în fabrică de mentenanţă. Toate activităţile sunt suspendate, dar fabrica este intactă, nu s-a demolat nimic încă”, a mai spus Daniel Preda.

În acest an, producţia maximă de zahăr din România ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamţ) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile.

România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Înainte de 1990 România avea peste 30 de fabrici de zahăr, iar în 1991, importurile României de zahăr şi produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea şi preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise. 

„Suntem în război continuu de 32 de ani, război tăcut, pe care, în România, îl pierdem încet, cu bună ştiinţă. (...) Nu mai avem mori pentru a produce făină, nu mai avem fabrici de ulei, nu mai avem rafinării, nu mai avem industrie. (...) În plină criză alimentară şi cu război la graniţa de nord a ţării autorizăm distrugerea unei fabrici perfect funcţională, cu angajaţi specializaţi în industria zahărului şi producători de sfeclă performanţi”, consideră Ioan Trif, preşedintele sindicatului Liber Zahărul Luduş.