Raportul "Future state 2030", elaborat de KPMG în colaborare cu Mowat Centre the School of Public Policy and Governance din cadrul Universităţii din Toronto prezintă nouă megatendinţe cu care se confruntă guvernele din întreaga lume şi analizează politicile şi acţiunile strategice care ar trebui adoptate de către autorităţi încă din prezent pentru a asigura un viitor stabil.

1. Situaţia demografică. Speranţa de viaţă mai mare şi natalitatea în scădere cresc proporţia de persoane vârstnice în întreaga lume, punând sub semnul întrebării solvabilitatea sistemelor de ajutor social, inclusiv a sistemelor de pensii şi serviciilor de asistenţă medicală. Unele regiuni se confruntă cu probleme serioase de integrare a populaţiei tinere în pieţe de muncă saturate.

2. Rolul crescut al individului. Progresele înregistrate la nivel global în învăţământ, sănătate şi tehnologie au contribuit la creşterea rolului cetăţenilor mai mult ca niciodată, conducând la cereri crescute de transparenţă şi participare la procesul decizional al guvernelor şi autorităţilor publice. Aceste schimbări vor continua, anunţând o nouă eră în istoria omenirii în care, până în anul 2022, vor exista mai mulţi cetăţeni aparţinând clasei mijlocii decât celei sărace.

3. Tehnologia generică. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiile au transformat societatea în ultimii 30 de ani. Un nou val de realizări tehnologice creează acum noi oportunităţi, punând în acelaşi timp la încercare capacitatea guvernelor de a exploata beneficiile acestora şi a asigura o supraveghere prudentă.

4. Interconectare economică. Economia globală interconectată va fi martoră a unei creşteri continue a comerţului internaţional şi fluxurilor de capital, dar în lipsa consolidării convenţiilor internaţionale, progresul şi beneficiile economice optime ar putea să nu se materializeze.

5. Datoria publică. Este un factor care va limita semnificativ opţiunile politice şi fiscale până în şi chiar dincolo de anul 2030. Abilitatea guvernelor de a ţine datoriile sub control şi de a găsi noi soluţii de furnizare a serviciilor publice le va afecta capacitatea de a răspunde provocărilor majore de ordin social, economic şi de mediu.

6. Mutaţii în puterea economică. Economiile emergente scot milioane de oameni din sărăcie, exercitând în acelaşi timp mai multă influenţă în economia globală. în condiţiile unei reaşezări a puterilor globale, atât instituţiile internaţionale, cât şi guvernele naţionale si corporatiile multinationale vor trebui să acorde o mai mare atenţie transparenţei şi deschiderii.

7. Schimbările climatice. Creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) cauzează schimbări climatice, conducând la o combinaţie complexă de schimbări imprevizibile ale mediului, punând în acelaşi timp la încercare rezistenţa sistemelor naturale şi a celor construite. Realizarea unei combinaţii corespunzătoare între politicile de adaptare şi politicile de atenuare a efectelor va fi o sarcina dificilă pentru majoritatea guvernelor.

8. Presiunea asupra resurselor. Presiunea combinată exercitată de creşterea populaţiei, dezvoltarea economică şi schimbările climatice vor exercita o presiune crescută asupra principalelor resurse naturale (ca de exemplu, apa, alimente, teren arabil şi energie). în aceste condiţii, managementul sustenabil al resurselor va ocupa locul central pe agenda guvernelor.

9. Urbanizarea. Aproape două treimi din populaţia lumii va locui în oraşe până în anul 2030. Urbanizarea creează suficiente oportunităţi de dezvoltare socială şi economică şi un mod de viaţă sustenabilă, dar exercită în acelaşi timp presiune asupra infrastructurii şi resurselor şi în special asupra energiei.

“Guvernele s-au concentrat asupra obiectivelor pe termen scurt din cauza unei multitudini de factori, inclusiv datorită crizei financiare şi urmărilor acesteia, ceea ce este de înţeles”, spune Nick Chism, Global Head of Government & Infrastructure, KPMG International. “Acum am atins însă un moment critic în care guvernele trebuie să adopte o viziune pe termen mai lung asupra provocărilor sociale şi de mediu tot mai presante. În lipsa unor schimbări majore, impactul acestor nouă megatendinte va depăşi cu mult capacitatea guvernelor de a răspunde nevoilor şi cererilor părţilor interesate în următorii 10-20 de ani.”

Şerban Toader, Senior Partner KPMG Romania, spune: “Acum este momentul să încurajăm oamenii de afaceri din România să fie întreprinzători. Guvernul şi antreprenorii trebuie să privească spre viitor, să inoveze şi să îşi urmărească obiectivele de creştere. Noi le oferim liderilor în afaceri încrederea necesară să meargă mai departe, într-un mediu economic încă dificil, iar acest studiu zugrăveşte imaginea clară a provocărilor viitoare. Guvernul şi antreprenorii din România pot alege să păstreze direcţia actuală şi să depună eforturi pentru serviciile de bază sau se pot adapta şi îşi pot ajusta operaţiunile pentru a se integra în noua realitate a pieţei, rezultată din cele nouă megatendinţe.”