♦ Colegiul Farmaciştilor atrage atenţia că numărul farmaciştilor avizaţi a scăzut cu 7% de la un an la altul ♦ Sunt zone întregi în mediul rural unde lipsesc farmacii, iar pacienţii merg în cel mai apropiat oraş pentru reţetă ♦ Marile centre universitare atrag în continuare majoritatea specialiştilor.

Lipsa de personal specializat în farmacii devine o problemă din ce în ce mai mare, pe măsură ce numărul de farmacişti scade, iar generaţiile actuale de elevi nu sunt atrase către acest domeniu. Colegiul Farmaciştilor atrage atenţia că în sectorul farmaceutic au aviz de practică în acest moment 18.200 de farmacişti, cu aproape 7% mai puţini faţă de aceeaşi perioadă din anul 2022.

„Într-un sat de 2.000 de locuitori, o farmacie nu rezistă mult sau rezistă cu un singur farmacist, cel care deţine farmacia. Îngrijorător este faptul că nu se mai completează locurile la Facultatea de farmacie, rămân locuri bugetate de stat neacoperite. Problema este cum promovează facultăţile oferta de şcolarizare. Profesia nu a mai fost atât de cunoscută şi a intervenit şi o plafonare a elevului. Să faci o Facultate de farmacie şi medicină implică un efort susţinut, trebuie să înveţi“, a spus pentru ZF farmacistul Mihai Băjan, care deţine lanţul de farmacii Băjan din Vâlcea, una dintre cele mai puternice reţele de la nivel regional.

Potrivit legii farmaciei, o unitate farmaceutică funcţionează numai în prezenţa cel puţin a unui farmacist. Personalul unei farmacii este compus din farmacistul şef, alţi farmacişti şi asistenţi medicali de farmacie. Media salariului net pentru un farmacist este între 3.000 şi 4.000 lei, din datele ZF, putând varia însă în funcţie de experienţă.

Recent, ZF a scris despre reţeaua de farmacii Iris Pharm, care a ajuns la 63 de unităţi în judeţul Buzău, începe să renunţe la câteva dintre punctele de lucru din satele unde populaţia a scăzut, îndepărtate de oraşe, pe fondul creşterii cheltuielilor şi al lipsei pacienţilor.

„Este un domeniu care te solicită, în permanenţă trebuie să te specializezi, să înveţi, pentru că apar medicamente noi, ies altele de pe piaţă, apar afecţiuni noi, trebuie să ştii unde se creează rezistenţă, de exemplu la antibiotice“, a completat Mihai Băjan.

De altfel, statistica evidenţiată de Colegiul Farmaciştilor arată, încă o dată, prăpastia între zonele dezvoltate economic şi restul ţării, care, în lipsa resurselor şi a investiţiilor, rămâne în urmă.

În Bucureşti şi în judeţe ca Iaşi, Cluj, Constanţa, Mureş, Timiş datele arată că este un farmacist la mai puţin de 700 de locuitori, fiind zone dezvoltate, cu centre universitare puternice. Aceste judeţe sunt atractive pentru farmacişti, pentru medici, care au oportunităţi de muncă, dar şi de salarii mai mari şi de un bazin mai mare de pacienţi.

În zone precum Botoşani, Călăraşi, Vaslui sau Teleorman, unde sunt peste 2.000 de locuitori per farmacist, peste media naţională şi chiar cea europeană, pacienţii au un acces mai slab astfel la specialişti care să-i ghideze în tratament.

„Judeţele cu centre universitare „înghit“ tot ce iese din şcoală. Problema este pe măsură ce te îndepărtezi de aceste centre. Generaţia care a terminat în 1977-1978 acum iese la pensie deja. Dacă vom continua în ritmul acesta, să nu se ocupe locurile, vor ieşi mai mulţi la pensie decât vor absolvi“, a mai adăugat Mihai Băjan.

12% dintre farmacişti au peste 55 de ani

Colegiul Farmaciştilor a mai publicat nişte date privind grupele de vârstă din care fac parte farmaciştii cu aviz din acest moment, iar o pondere de 12% o reprezintă persoanele de peste 55 de ani. Cei mai mulţi specialişti au însă între 25 şi 34 de ani - aproape 35%, iar o treime sunt în segmentul 35-44 de ani.

În România, criteriul de dezvoltare al farmaciilor este cel demografic, în cazul unităţilor din mediul urban. Legea farmaciei stabileşte limitele de înfiinţare a farmaciilor în mediul urban pe criteriu demografic, în funcţie de numărul de locuitori.

Astfel, în Bucureşti este prevăzută o farmacie la 3.000 de locuitori, în oraşele reşedinţă de judeţ, o farmacie la 3.500 de locuitori, iar în restul oraşelor trebuie să existe o farmacie la 4.000 de locuitori.

În România, sunt aproape 8.200 de farmacii, potrivit datelor de la Institutul de Statistică. Dintre acestea, 400 sunt în proprietate publică, iar restul sunt unităţi private. Farmaciile din proprietate publică sunt amplasate în general în spitale, având circuit închis, doar pentru pacienţii internaţi în spitale sau cei din ambulatoriu.