Ideea a apărut în februarie, când preşedintele Băsescu a calculat că astfel România ar putea evita pierderea a 4 mld. euro care ar fi urmat să se întoarcă la bugetul comunitar pentru că nu au fost folosite în timp util. Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,5 mld. euro ca fonduri de coeziune, iar rata de absorbţie era la 17 mai de 14,37%, respectiv 2,76 mld. euro.

Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula N+2 sau N+3, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE. Actualul proiect al CE extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013.

"În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie", a declarat László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

Pentru perioada 2014-2020, fondurile de coeziune alocate României, pentru care Ministerul Fondurilor Europene a promis că va trimite la CE lista cu priorităţi de utilizare până la sfârşitul lunii mai, sunt în valoare de 39 mld. euro.