Săptămâna aceasta au fost prezentate la Bruxelles rezultatele sondajului de opinie referitor la activitatea federaţii europene. Organizat de EURACTIV, publicul ţintă a fost conglomeratul de 3.000 de entităţi asociative prezente în capitala comunitară. Este prima analiză cantitativă şi calitativă a activităţii de lobby european de la începerea pandemiei.

În media 8 persoane lucrează în fiecare birou european, ceea ce creează o piaţă de aproximativ 25.000 experţi focalizaţi în interacţiunea cu instituţiile europene, dar şi cu principalele capitale UE. Obiectivul acestora este clar: acces la factorii de decizie, impact asupra legislaţiei şi comunicarea permanentă cu organizaţiile naţionale sau corporaţiile pe care le reprezintă la Bruxelles.

Desigur, criza pandemică a afectat puternic bugetele asociaţiilor, două din trei organizaţii avânt veniturile reduse în ultimele 18 luni. Se vorbeşte tot mai mult, în acest context, de diversificarea surselor de venit. Alături de tradiţionala cotizaţie anuală, se caută elemente de monetizare a raportelor ştiinţifice produse, a programelor de formare profesională sau chiar a organizării unor evenimente noi, de impact, în diverse sectoare precum cel al energiei, sãnãtãţii sau tehnologie.

Nu există un an 4-lea val pandemic în Bruxelles şi asta în special datorită atingerii procentului de vaccinare de turmă în Belgia de peste 70%. Noul normal al activităţii din Bruxelles prevede acum o prezenţa în birou de 2-3 zile pe săptămânã, iar ideea activităţii de acasă a prins şi va rămâne. Unele organizaţii caută soluţii de duratã, un lider de organizaţie precizând că acum în contractele de angajat sunt prevăzute posibilitãţile de a lucra 12 zile pe lunã de acasă şi 3 luni pe an de a activa online dintr-o altă ţară. Desigur, este important de urmărit legislaţia ţării de rezidenţă. În Belgia, de exemplu, încadrarea juridică cu impact asupra taxelor se schimbă dacă derulezi activităţi din altă ţară mai mult de 3 luni pe an. Este un subiect de urmărit în anii viitori.

Revenind la asociaţiile europene, acestea au practic două viteze din punct de vedere al comunicãrii strategice. Există o planificare care anticipează un orizont de 6 luni, dar şi o flexibilitate de reacţie adaptată schimbărilor politice.

Formele de interacţiune au ocupat un loc central în cadrul dezbaterilor. Dacă ne referim la comunicarea internă, webinarele vor continua să fie canalul preferat, dar cu o dezvoltare spre soluţiile hibrid. O atenţie specială trebuie să se acorde însă posibilei discriminări a persoanelor prezente online faţă de cele care sunt prezente fizic în întâlnire. Conferinţele Virtuale sunt înlocuite treptat cu cele în format combinat (fizic şi online), dar bugetele acestor evenimente pot sã schimbe abordarea, în funcţie de puterea financiarã a organizaţiei.

Dan LUCA conferenţiază în universităţi din Bruxelles şi Bucureşti. Este autorul cãrţii “Mapping the Influencers în EU Policies”.