Preşedintele Viktor Ianukovici şi reprezentanţii opoziţiei au semnat vineri, în prezenţa mediatorilor europeni, un acord de ieşire din criză, care prevede concesii importante din partea puterii, dar care ar putea să fie considerate insuficiente după baia de sânge care a îndoliat Kievul, relatează AFP.

Acordul, semnat vineri la palatul prezidenţial în prezenţa mediatorilor europeni, prevede un scrutin prezidenţial anticipat, formarea unui guvern de coaliţie şi o reformă constituţională. Acordul a fost obţinut în urma unor violenţe care s-au soldat cu 80 de morţi, începând de marţi, la Kiev.

Principalii trei lideri ai opoziţiei ucrainene, Vitali Kliciko, Arseni Iaţeniuk şi Oleg Tiagnibok au semnat acordul, alături de miniştrii de Externe german Franz-Walter Steinmeier şi polonez Radoslaw Sikorski, a constatat AFP. Reprezentantul Rusiei nu a semnat textul.

Opoziţia, reprezentată de către "Consiliul Maidan", şi-a exprimat anterior acordul, cu condiţia ca actualul ministru de Interne Vitali Zaharcenko să nu facă parte din viitorul Guvern, iar procurorul general Viktor Pcionka să nu mai rămână în funcţie, potrivit lui Oleg Tiagnibok. Cei doi sunt vizaţi din cauza rolului în reprimarea judiciară şi din partea poliţiei a manifestanţilor.

Preşedintele Ianukovici a anunţat vineri dimineaţa lansarea unei proceduri în vederea unor "alegeri prezidenţiale anticipate", fără să avanseze o dată prcisă. Următoarele alegeri prezidenţiale sunt programate în martie 2015.

El a promis totodată un "proces de revenire la Constituţia din 2004", care va reduce puterile preşedintelui în favoarea Guvernului şi Parlamentului, şi formarea unui "guvern de unitate naţională".

Ianukovici răspundea astfel unor revendicări majore formulate de către opoziţie, care ocupă de exact trei luni Piaţa Maidan, în centrul capitalei ucrainene.

- Un nivel de violenţă fără precedent

Aceste promisiuni ar putea, totuşi, să nu fie considerate suficiente, după violenţele care s-au soldat cu aproape 80 de morţi începând de marţi, un nivel de violenţă fără precedent pentru această ţară desprinsă din fosta Uniune Sovietică.

În Piaţa Maidan, simbolul mişcării de contestare, în care vineri erau prezente între 25.000 şi 30.000 de persoane, manifestanţii nu păreau pregătiţi să renunţe, chiar dacă atmosfera era mult mai puţin tensionată decât joi, unii dintre ei făcându-şi poze sau aprinzând focuri de artificii.

"Oamenii spun că nu vor pleca din (Piaţa) Maidan atât timp cât Ianukovici nu va pleca" de la putere, a declarat pentru AFP un locuitor din Kiev, Oleg Bukoienko, în vârstă de 34 de ani. "Alegeri în decembrie nu este suficient. Trebuie să plece acum. Dacă nu, poate să sfârşească la fel ca (liderul libian Muammar) Kadhafi sau (cel român Nicolae) Ceauşescu", a adăugat el, evocând "crime" comise, în opinia sa, de către preşedintele ucrainean.

"Nu cred că este decizia lui Ianukovici. Acest lucru i-a fost impus de către europeni. Nu putem să avem încredere în el. El spune ceva şi face altceva", a conchis Bukoienko.

Toate aceste anunţuri oficiale au fost făcute după o zi şi o noapte de negocieri.

Reuniţi la Bruxelles, miniştrii europeni de Externe au decis joi să impună interdicţia eliberării de vize şi să blocheze averile celor care se fac vinovaţi de violenţe.

Washingtonul a ridicat tonul, ameninţând că va adopta sancţiuni împotriva "guvernelor responsabile de violenţe", un mesaj transmis de către vicereşedintele Joe Biden în mod direct lui Ianukovici, în timp ce secretarul de Stat John Kerry a îndemnat să se pună capăt violenţelor şi "morţilor lipsite de sens".

În contextul în care Ucraina riscă falimentul, Rusia i-a promis acordarea unui credit în valoare de 15 miliarde de dolari şi o reducere importantă la preţul gazelor naturale.

Ministerul ucrainean de Interne a acuzat vineri dimineaţa manifestanţi că au deschis focul, încercând să spargă cordoane de poliţişti, către Parlament. Manifestanţi intervievaţi de AFP la faţa locului au negat incidentul, acuzând poliţia că a utilizat grenade asurzitoare.

Adjunctul şefului Statului Major al armatei ucrainene, Iuri Dumanski, a demisionat vineri, în semn de protest faţă de tentative de implicare a armatei în conflict.

"În prezent se implică armata în conflictul civil. Acest lucru poate antrena morţi în număr mare", a declarat el pentru postul Kanal 5.

Anunţarea suspendării negocierilor asupra unui acord de asociere cu UE, în schimbul unei relansări a relaţiilor economice cu Moscova a determinat, la 21 noiembrie, mii de persoane să iasă în stradă.

Opozanta încarcerată Iulia Timoşenko a cerut joi seara "îndepărtarea imediată a lui Ianukovici" de la putere. Declanşarea unor "proceduri judiciare împotriva lui pentru uciderea în masă a civililor trebuie să fie singura doleanţă a poporului, opoziţiei şi comunităţii internaţionale", aprecia ea.