Cum partidele semnatare ale acordului, PASOK şi Noua Democraţie, n-au obţinut suficiente voturi încât să producă singure un nou guvern, Tsipras a impus drept condiţii pentru formarea unui guvern renunţarea la politicile de austeritate cerute de FMI-CE-BCE şi înfiinţarea unui comitet care să pregătească declararea unei părţi din datoria externă elenă drept oneroasă şi ca atare refuzul Greciei de a o plăti.

Cum, previzibil, nici Tsipras n-a reuşit să construiască o alianţă de guvernare, tot PASOK, prin liderul său Evangelos Venizelos, a reuşit pentru moment să ducă mai departe discuţiile pentru nou guvern. În doar câteva zile, Syriza a crescut deja în sondajele postelectorale, la peste 23%, devenind cea mai populară forţă politică elenă, iar Tsipras a înţeles că tocmai poziţia sa inflexibilă faţă de acordul cu FMI-CE-BCE l-a propulsat în sondaje şi a procedat în consecinţă, spunându-i lui Venizelos că nu-i poate oferi suficiente garanţii că un nou guvern va stopa aplicarea măsurilor de austeritate. Conform cotidianului Kathimerini, Syriza n-a propus ieşirea Greciei din zona euro, dar condiţiile reclamate de Tsipras fac imposibilă cooperarea cu partenerii europeni, iar pe plan intern fac imposibil un acord pentru un nou guvern, ducând ţara spre alegeri anticipate.

Sâmbătă sunt programate noi discuţii cu partidele, convocate de preşedintele Karolos Papoulias. Dacă nu se va ajunge la niciun acord, vor fi convocate noi alegeri în iunie, iar până atunci va fi numit un guvern de tranziţie, prezidat de şeful Curţii Supreme sau al Curţii de Audit.