Guvernul a aprobat, miercuri, prin hotărâre, Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate, documente ale căror prevederi au în vedere diminuarea problemelor generate de contaminarea solului şi a apelor subterane, precum şi a riscurilor provocate de acestea pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Ele constituie punctul de plecare pentru viitoare iniţiative legislative care vor trebui să asigure aplicarea proceselor de remediere durabilă a siturilor contaminate.

Strategia îşi propune să stabilească liniile de acţiune pentru investigarea terenurilor afectate de poluare şi a zonelor limitrofe, în vederea stabilirii statutului de ”sit contaminat”, precum şi a modului de implementare a acţiunilor corective şi, ulterior, de validare a terenului remediat. Pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2015, scopul strategiei este de a trasa principiile gestionării siturilor contaminate; pe termen mediu, până în 2020, strategia îşi propune să rezolve problema siturilor contaminate ce necesită acţiune urgentă, iar pe termen lung, până în 2050, finalizarea acţiunii.

Inventarul naţional al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului a fost actualizat în noiembrie 2013, iar pe baza datelor obţinute de la autorităţile publice locale s-a constatat un total de 1183 de situri potenţial contaminate, judeţele cu cele mai multe astfel de situri fiind Giurgiu (223), Argeş (111) şi Maramureş (109). Numărul de situri contaminate a înregistrat un total de 210, cele mai afectate judeţe fiind Hunedoara şi Caraş-Severin. Judeţele în care se află cele mai puţine zone poluate sunt Iaşi, Tulcea şi Satu-Mare.

Costurile estimative pentru evaluarea riscurilor şi remedierea celor 1.183 de situri potenţial contaminate se ridică la 7,145 de miliarde de euro, iar în cazul celor 210 situri contaminate, la un total de 1,264 miliarde de euro, fonduri ce vor fi asigurate prin accesarea de fonduri structurale UE, prin finanţare de stat, dar şi prin finanţări externe şi investiţii din sectorul privat.

Conform primului inventar realizat la nivelul anilor 2007-2008 de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului pe teritoriul României au fost identificate 1.393 de situri contaminate/potenţial contaminate. Acestea reprezintă zone în care s-au desfăşurat în principal activităţi din industria minieră şi metalurgică, unde procesarea şi depozitarea deşeurilor s-a făcut fără măsuri preventive, iar impactul cel mai mare asupra mediului provine de la iazurile de decantare şi de la haldele de steril, precum şi de la instalaţiile de prelucrare. De asemenea, industria chimică, prin ansamblul de combinate chimice, petrochimice şi fabrici de medicamente, abandonate sau desfăşurând încă activităţi, a constituit un alt sector economic cu impact asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mai mici (câmpuri de extracţie) la cele mari şi complexe (rafinării sau instalaţii mari de depozitare - distribuţie a produselor petroliere), iar o altă cauză a apariţiei acestor situri sunt depozitele vechi de pesticide, care conţin substanţe periculoase. În plus, alte activităţi industriale la scară mare şi la scară mică, precum industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deşeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune ori activităţi de transport, au afectat semnificativ mediul.

O mare parte dintre aceste situri sunt complexe industriale privatizate după anul 1990, altele sunt complexe operaţionale aflate în proprietatea statului (hale feroviare, unităţi miniere etc.), dar există şi situri orfane/abandonate, fără proprietari legali.

Obiectivul general al strategiei este acela de a proteja sănătatea umană şi mediul înconjurător în egală măsură. Obiectivele specifice de mediu au în vedere reducerea suprafeţei ocupate de siturile contaminate, precum şi îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu. În ceea ce priveşte obiectivele specifice socio-economice, remedierea siturilor contaminate va oferi posibilitatea utilizării ulterioare a acestor terenuri, resursele de apă şi cele alimentare vor fi protejate, iar circuitul agricol şi silvic va putea fi dezvoltat. Un alt aspect pozitiv al implementării acestei strategii este impactul economico-social: mediul de afaceri va fi stimulat în direcţia dezvoltării pieţei serviciilor. Totodată, vor fi create oportunităţi pentru apariţia unor noi locuri de muncă şi premizele pentru dezvoltarea pieţei imobiliare în zonele regenerate.

Principiile aflate la baza strategiei includ principiul ”poluatorul plăteşte”, care prevede necesitatea cadrului legislativ şi economic conform căruia daunele aferente trebuie suportate de cei care au cauzat poluarea, şi principiul subsidiarităţii, care impune rezolvarea problemelor la nivelul care deţine cele mai multe cunoştinţe despre domeniul în cauză. Progamul se desfăşoară în conformitate cu normele Uniunii Europene şi va asigura un tratament egal, astfel încât va fi luată în considerare contribuţia privind poluarea a fiecărui proprietar al sitului contaminat sau potenţial contaminat. În plus, prin repartizarea sarcinilor, acestea vor fi trasate nivelurilor competente din cadrul organizaţiilor implicate, iar prin judecata uniformă este vizată evaluarea similară a cazurilor asemănătoare, utilizând metode şi criterii standardizate. În final, ultimele două principii ce fundamentează strategia sunt abordarea pe baza riscului, precum şi revizuirea repetată a deciziilor.

Acest program a fost elaborat în conformitate cu angajamentul României privind condiţionalitatea impusă de Comisia Europeană pentru pregătirea şi selectarea proiectelor ce vor fi co-finanţate din fondurile structurale UE pentru exerciţiul financiar 2014-2020, aşa cum sunt obiectivele specifice menţionate în Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Astfel, în următorii ani, Strategia Naţională şi Planul Naţional pentru Gestionarea Situilor Contaminate va finanţa proiectele de remediere a siturilor contaminate strict prin intermediul acestui program, fără a aduce modificări ale cheltuielilor bugetare.