Statisticile sunt clare: trei din patru romani prefera alimentele de productie autohtona, argumentul cel mai des invocat pentru justificarea acestei alegeri fiind "pretul convenabil pentru calitatea oferita". De ani buni situatia e aceeasi. Se va schimba ceva odata cu aderarea Romaniei la UE?

Conform datelor unui studiu realizat anul acesta de ISRA Center, pe un esantion de 1.070 de persoane din mediul urban (29 de localitati, intre care si Bucuresti), doar 18% dintre romani prefera alimentele straine, fie ca sunt fabricate in Romania sub licenta straina, fie ca sunt din import. Alimentele straine au cea mai mare priza la bucuresteni si dobrogeni, peste 30% dintre acestia declarand ca majoritatea produselor alimentare pe care le cumpara sunt de provenienta straina. In celelalte regiuni, ponderea respondentilor care cumpara si consuma produse straine scade insa sub 19%. Care ar fi explicatia acestor cifre?

Peste 31% dintre cei inclusi in lotul ISRA au marturisit ca principalul motiv pentru care consuma produse romanesti este "pretul convenabil pentru calitatea oferita". Daca acest din urma argument a fost invocat indeosebi de cei din Crisana, Maramures si Moldova, bucurestenii au acordat mai multa importanta faptului ca "in ultima perioada calitatea produselor romanesti este in crestere". In piata preparatelor de carne, bunaoara, importurile reprezinta doar trei procente. "Consumatorii au fost incantati de produsele de import in urma cu cativa ani, dar s-au convins ca produsele de import ascund, sub ambalaje frumoase, produse mai slabe calitativ decat cele romanesti", declara pentru BUSINESS Magazin, Mihai Visan, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC).

Cum s-a ajuns aici? In 1997, conform acordului CEFTA, taxele vamale la produse din carne au scazut la 15%. A fost un moment greu pentru industrie: timp de 2-3 ani, procesatorii romani au avut doar 30% din piata si multi au dat faliment.  70% din piata era dominata de produse din import, cu precadere din Cehia si Ungaria.

E limpede ca recastigarea increderii consumatorilor a fost un proces lung si dureros, iar revenirea spectaculoasa a produselor romanesti in preferintele consumatorilor dovedeste ca atat consumatorii cat si producatorii si-au invatat bine lectia.

O lectie care le-a intarit convingerea ca alimentele romanesti sunt "gustoase, naturale si proaspete"; cel putin asta este parerea unui sfert dintre romani, care le asociaza aceste caracteristici "in foarte mare masura". O lectie din care producarii autohtoni au mai invatat ca aspectul produsului e in masura sa incline, in timp, balanta tot in favoarea produselor romanesti. Pentru ca 50% dintre respondentii studiului ISRA Centrer au identificat in ambalajul neatractiv - "in mare" si "foarte mare masura" - principal dezavantaj al produselor alimentare romanesti. Pe de alta parte, 25% dintre persoanele intervievate au declarat ca principale avantaje ale alimentelor straine ambalajul atractiv si faptul ca acestea beneficiaza de publicitate atractiva.

De altfel, in achizitia produselor straine, cei mai importanti factori sunt "increderea in renumele firmei / marcii" si "ambalajul atractiv", la popul opus aflandu-se "buna preparare" si "experienta in privinta retetei folosite".

Dar si in cazul alimentelor straine exista un "dar". Iar in opinia a peste 50% dintre respondenti acest "dar" este reprezentat - in "mare" si "foarte mare masura" -  de pretul ridicat si faptul ca sunt "artificiale / tratate". O convingere care apare mai ales in cazul respondentilor din Dobrogea, comparativ cu cei din Bucuresti, Crisana - Maramures si Transilvania.

O dovada in plus este piata lactatelor, care, in perioada 2002 - 2003, a fost dominata categoric de produsele autohtone - peste 90%. In acest domeniu, "impresia de prospetime si de lipsa a conservantilor" joaca un rol decisiv in atragerea si, implicit, pastrarea unei clientele fidele, dupa cum arata Valeriu Steriu, presedintele Asociatie Producatorilor Romani din Industria Laptelui (APRIL). In plus, adauga el, sunt doua-trei multinationale, gen Danone sau Friesland, "care ar fi putut schimba aceasta perceptie, dar au preferat sa nu o altereze, pentru ca au capacitati locale de productie". In opinia lui Steriu, producatorii din domeniul lactatelor au facut progrese evidente atat in ceea ce priveste ambalarea, cat si diversificarea ofertei.

In acelasi timp, studiul ISRA a mai relevat existenta unor diferente semnificative de opinii in functie de categoriile de varsta: respondentii intre 45 si 49 ani, au asociat intr-o mai mare masura produsele alimentare romanesti cu caracteristica "simplitate", comparativ cu cei din categoria de varsta 18 - 24 ani.

Dincolo de categorii, un lucru e limpede pentru toata lumea: romanii prefera produsele autohtone, iar  aceasta "stare de gratie" este traita din plin de producatorii autohtoni. Fata de importuri, produsele romanesti au acum un mare avantaj: pretul. Importurile poarta inca povara taxelor vamale, care ajung, in unele cazuri, pana la 25% din pret.

De la 1 ianuarie 2007, odata cu aderarea Romaniei la UE, situatia se va schimba: taxele vamale dispar, iar importurile vor avea preturi mai competitive decat acum.

Si nici un alt argument nu cantareste mai greu in ochii romanilor decat pretul. Producatorul italian de dulciuri Loacker, bunaoara, si-a anuntat oficial intrarea pe piata romaneasca la inceputul lunii trecute, dupa un an de sondare a preferintelor publicului. Decizia de a aborda piata a fost luata, insa, dupa ce aderarea Romaniei la UE a devenit un lucru cert. Pentru ca Loacker tinteste un segment intre 1 si 5% din populatie, "scaderea taxelor vamale va avea un impact considerabil asupra vanzarilor, pentru ca preturile vor scadea cu 10%, apoi cu 15%, si, in final, diferenta de pret va fi de un sfert din cel actual", a declarat pentru BUSINESS Magazin, Monika Walch, International Sales Area Manager a Loacker.

Sub aceasta marca sunt prezente acum pe piata romaneasca biscuiti si napolitane, pozitionate pe segmentele super premium. Desi produsele nu se vor "concurenti ai produselor deja existente pe piata, pentru ca Loacker sunt produse biologice si fara conservanti, cum nu mai sunt in Romania", o scadere de pret ar fi bine vazuta de ochii romanilor care se ghideaza mai putin dupa sanatatea lor si mai mult dupa cea a buzunarelor.

Cu toate astea, producatorii romani sunt de parere ca eliminarea taxelor vamele nu va fi o tragedie chair atat de mare.  Si asta pentru ca "produsele romanesti vor fi mai ieftine - diferenta de pret nu e data numai de taxe vamale", explica Valeriu Steriu.

Dupa ce preturile se vor uniformiza, intr-o oarecare masura, romanii vor alege in functie de prospetimea produselor, considera Steriu. Dar mai mult de-atat, un rol esential in promovarea alimentelor romanesti il vor avea retelele comerciale. In masura in care la raft se vor gasi produsele romanesti, cumparatorii si-ar putea pastra obiceiurile de consum.

In urmatorii ani (odata cu intrarea in UE), piata de produse alimentare va evolua, asteptarile romanilor fiind atat pozitive, cat si negative, conform studiului citat. Pe de o parte, consumatorii se asteapta la cresterea calitatii produselor romanesti, la asigurarea unui mediu concurential, la cresterea controlului productiei pe plan autohton, dar si la diversificarea pietei. In celalalt taler al balantei vor atarna cresterea preturilor, "indepartarea de natural si sentimentul de frustrare, de dezradacinare cauzat de aparitia multor produse straine".

Daca am transformat un slogan de genul "nu ne vindem tara" intr-un motiv de mandrie nationala, ramane de vazut ce vom face cu produsele autohtone. Chiar daca le vom cumpara tot noi.