Piaţa despăgubirilor pentru pasagerii români afectaţi de zboruri întârziate sau anulate este de 34 de milioane de euro, pe ultimii trei ani
Aproximativ 120.000 de pasageri din România au fost afectaţi în ultimii trei ani de zborurile întârziate sau anulate, după datele colectate de AirHelp, lider mondial în obţinerea de compensaţii pentru persoanele aflate într-o astfel de situaţie, şi nou intrat din luna septembrie pe piaţa din România. Din totalul numărului de zboruri programate în ultimele 36 de luni, peste 1.500 nu şi-au respectat programul de zbor, cele mai multe astfel de întâmplări având loc la nivelul anului 2016, când 566 de zboruri au fost întârziate sau anulate.
La nivelul anului 2017, până în luna august inclusiv, 356 de curse au creat probleme unui număr de aproape 31.000 de pasageri români. Dacă toţi aceştia ar aplica pentru despăgubire, aşa cum sunt îndreptăţiţi, conform Directivei Europene nr.261/2004, suma ce ar trebui achitată de către operatorii aerieni s-ar ridica la aproape nouă milioane de euro.
Tot la nivelul anului 2017, cea mai aglomerată zi pe aeroporturile din România a fost 18 august, data la care erau programate 285 de zboruri cu plecare din România. Dintre acestea, 29 au avut întarzieri între 15 şi 180 de minute, două au avut întârzieri mai mari de trei ore, respectiv alte două au fost anulate. Din aproximativ 34.000 de pasageri din acea zi, 450 sunt eligibili pentru compensaţii, sumele totale fiind de aproape 138.000 de euro pentru cele patru zboruri.
Dacă ne raportăm la ultimii trei ani, limita maximă de la momentul cursei pentru solicitarea despăgubirilor, valoarea totală a totală a acestora s-ar ridica la 34 de milioane de euro.
”Mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi, deşi sunt eligibili pentru compensaţie, nu ştiu cum să o obţină sau de unde să înceapă. Dacă ne gândim că simpla scanarea a boarding pass-ului îi ajută să-şi verifice eligibilitatea, iar noi le facilităm accesul la compensaţii - reprezentându-i inclusiv în instanţă dacă se ajunge acolo-, procesul ar trebui să fie foarte uşor. Însă, România nu a fost obişnuită cu astfel de abordări. Gândiţi-vă că numai 2% din populaţia globală îşi cunoaşte drepturile şi numai aproximativ 1% primeşte vreodată despăgubirile la care are dreptul. Nu avem cifre despre numărul global de persoane care solicită despăgubiri”, spune Ştefan Radu, country manager pe România al AirHelp.
Spre comparaţie, o ţară ca Polonia are aproximativ 330.000 pasageri afectaţi, cu o valoare eligibilă a compensaţilor de aproape 91 milioane de euro, în timp ce Cehia are mai mult de 135.000 de pasageri afectaţi, iar Bulgaria mai puţin de 50.000.
Rata mică de aplicare pentru compensaţii a determinat AirHelp să intre în România.
„Vă dau câteva exemple recente. La prima problemă cu zborurile TAP Portugal am avut o rată de aplicare sub 10%. La cea din urmă, rata s-a dublat. Iar în prezent, din cauza anulărilor zborurilor Ryanair din septembrie şi octombrie, avem de trei ori mai mulţi pasageri care cer despagubiri. În acest caz, persoanele afectate pot primi compensaţii de până la 400 de euro, indiferent de preţul plătit pe biletul de avion dacă Ryanair nu le-a anunţat de anulare printr-un mesaj personal, nu comun către baza de date, cu cel putin 14 zile înainte de decolare. De asemenea, operatorul aerian trebuie să le ofere o destinaţie alternativă spre care să decoleze cu cel mult două ore înainte de ora iniţială şi să aterizeze la cel mult patru ore după cursa stabilită iniţial. Şi acestea sunt cazurile aduse în atenţia presei. Însă, zilnic, pe aeroporturile din toată ţara se înregistrează întârzieri, iar pasagerii ne contactează”, spune Ştefan Radu.
În general, anulările şi întârzierile pot aduce pasagerului compensaţii de până la 600 de euro. Valoarea despăgubirii depinde de durata zborului şi distanţa până la destinaţie, respectiv motivul anulării sau întârzierii.
Urmărește Business Magazin
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe mediafax.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulApararii.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
Citeşte pe zf.ro