1) Susţinătorii preşedintelui Băsescu, iniţial dezamăgiţi de eşecul legii sănătăţii şi porniţi să acuze opoziţia de a fi orchestrat nu numai toate protestele paşnice, ci şi ieşirile violente ale vandalilor, au început treptat să-şi revendice criticile pieţei la adresa politicilor guvernului Boc, ajungând să considere că protestele chiar fac parte dintr-un plan al preşedintelui de a combate rezistenţa la reforme a PDL, plan capabil să revitalizeze spiritul civic al electoratului de dreapta şi dându-i astfel arme noi lui Băsescu de a-şi duce planurile mai departe, cu lăsarea în ofsaid a opoziţiei.

2) O variantă de discreditare a protestelor în folosul PDL explică toate evenimentele prin manipulări ale unor forţe externe ostile actualului regim, din motive şi cu scopuri diferite (Rusia sau diverse facţiuni din politica americană). Adepţii acestor teorii tind să justifice atacurile la administraţia Băsescu-Boc prin intenţia "unor cercuri străine" de destabilizare a României, cu concursul televiziunilor controlate de oameni de afaceri filo-ruşi, al USL şi al ONG-urilor "finanţate de Soros". Urmarea ar fi că participanţii la proteste ar fi ori nişte trădători de ţară ce asmut populaţia, ori nişte inconştienţi care lovesc în propria ţară fiindcă sunt manipulaţi.

3) Susţinătorii USL au mizat pe şansa ca protestele de stradă să scurteze drumul opoziţiei spre o preluare a puterii prin anticipate, lucru pe care Crin Antonescu l-a recunoscut atunci când s-a solidarizat cu demonstranţii ("suntem pentru protestul paşnic şi vom participa la el, îl vom organiza chiar"). Probleme au apărut odată cu lansarea lozincii "PDL = USD = mizerie", întrucât adepţii PSD şi PNL au văzut în ea o formă de manipulare din partea PDL, care ar dori astfel să-i fie minimalizate erorile guvernării şi ar urmări să ţină opoziţia departe de protestatari. De aici şi teza "nu puteţi reuşi să răsturnaţi puterea fără sprijin politic", vehiculată insistent în conversaţiile din mediul virtual, cu varianta "numai o gândire antidemocratică respinge din start toate partidele".

4) În schimb, lozinca "PDL = USD = mizerie" i-a bucurat foarte pe cei ce au văzut în ea fie o poartă de afirmare pentru o terţă forţă (monarhia, Partidul Poporului, Noua Republică, Noua Dreaptă sau o nouă forţă "populară" încă nenăscută, cum ar fi mişcarea "Împreună 2012", iniţiată de Bogdan Naumovici şi având ca ţintă clasa de mijloc), fie o reflectare a spiritului Occupy, de protest radical contra sistemului, cu şansa unei eventuale "revoluţii" de stânga care să depăşească sfera luptei cu Băsescu-Boc şi să treacă la contestarea FMI şi a ocultei financiare globale. Radicalismul de acest gen a acceptat cel mai uşor prezenţa "ultraşilor" la manifestaţii, ba chiar le-a creat acestora o aură de victime neînţelese, care n-ar face decât să răspundă cu violenţă la violenţa practicată de regim contra lor.