O chichita avocateasca. Un viciu de procedura. O lipsa de probe palpabile. Sau altceva. Oricare va fi motivul, este probabil ca urmarirea penala in dosarul stenogramelor inceputa impotriva catorva lideri PSD (deocamdata Rodica Stanoiu si Florin Georgescu) sa nu duca la procese si condamnari. Efectul stenogramelor s-a facut insa simtit. PSD a pierdut puterea si si-a consolidat o reputatie proasta.

Un eveniment de ultima ora ar putea da o noua intorsatura in ceea ce priveste raspunderea penala din dosarul stenogramelor. Un fost primar PSD, Horia Anderco (Satu Mare), arestat de PNA la inceputul lui 2003 si trimis in instanta un an si jumatate mai tarziu, a gasit in stenograme referiri explicite la cazul lui. El reclama faptul ca procurorii au lucrat la comanda politica, iar principalul argument sunt cateva citate din stenograme (Miron Mitrea: "Satu Mare l-am luat dupa alegeri si dupa ce l-am luat, l-am arestat. Aia a fost o idee buna. Trebuia sa dam un exemplu (...) Nu stiu daca era baiat bun"). In cel mai bun caz pentru PSD, plangerea lui Anderco va insemna noi audieri si o noua aducere aminte a acestui subiect atat de dureros pentru liderii partidului.

Caderea PSD in sondajele de opinie, chiar daca nu poate fi pusa numaidecat pe seama stenogramelor, se poate explica foarte bine prin faptul ca pretinsele discutii par atat de plauzibile incat aproape ca nici nu mai conteaza, la nivel de imagine, daca sunt sau nu reale.

Site-ul hotnews.ro a identificat sase categorii de probleme ridicate de stenograme (folosirea in interesul PSD a banului public, subordonarea politica a justitiei, a presei, preocuparea obsedanta pentru imaginea partidului, baronii locali, un anumit mod de a face politica externa). Pomenile electorale (asfaltari, majorarea pensiilor sau a ajutoarelor pentru caldura in preajma alegerilor s.a.) sunt o practica des folosita de politicienii romani. Sunt "suta de lei" a lui Ceausescu. Devenita, in 2004, suta de milioane.

Daca pornim de la premisa ca stenogramele sunt reale, frapant nu e ca liderii PSD discutau despre folosirea banilor publici in interes de partid, ci felul in care o faceau: dezinvolt, ca si cum ar fi ceva firesc, ca si cum, dintr-o data, niste oameni alesi sau numiti intr-o functie publica sau doar simpli politruci se considera stapani absoluti ai vistieriei nationale. E drept, in Romania acestor ani, perceptia populatiei e ca, oricum ai intoarce-o, oricum ai rasuci-o, e normal, chiar daca drept nu e, ca acela care a ajuns la putere sa aiba privilegii si puteri nemasurate.

Unul dintre cele mai negative personaje ale stenogramelor este presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu. "Ca (romanul, n.n.) nu are el ce manca, dar daca ii faci drumul in fata curtii si el nu trebuie sa mai mearga prin noroi, ala este fericit", ar fi spus, potrivit stenogramelor, Nicolae Vacaroiu, care ar fi facut chiar si evaluari, apreciind ca ministrul de finante "are o suma globala de 5-600 de miliarde cu care poate sa se joace" si ar fi propus sa inceapa "macar un sistem de plombari rapide, ceva".

 Toata "pomana electorala" era bine planificata, arata stenogramele. Octav Cozmanca, pe atunci secretar general al PSD, vorbea despre "sprijinul financiar punctual" care trebuia acordat "la 1-2 obiective pentru a fi terminate si date in folosinta, mai ales acolo unde sunt interese deosebite". Iar presedintele de atunci al partidului, Adrian Nastase, cerea ca fiecare lider local sa dea "una sau doua prioritati de proiecte care ar putea sa-i ajute in mod substantial in campania electorala".

Eticheta de partid corupt s-a datorat si baronilor locali. Si a faptului ca liderii de la centru erau la curent cu toate miscarile acestora. "Au probleme pe toate filierele de afaceri si nu stiu cat o sa se mai poata proteja", spunea Bogdan Niculescu-Duvaz. "Nici Mazare si oamenii lui nu sunt facuti pentru politica, sunt facuti pentru economie si pentru contrabanda", ar fi apreciat Adrian Nastase, potrivit acelorasi stenograme. "Toate contractele SAPARD, pe PHARE, le-au luat firmele lui, ale sotiei. A ras tot ce se putea, ca sa fiu mai scurt", spunea Octav Cozmanca despre baronul Cucu din Dambovita. In vreme ce ex-ministrul justitiei, Rodica Stanoiu propunea ca acest cuvant, baron, sa dispara - cel putin din limbajul liderilor PSD: "Trebuie categoric sa dispara. Macar noi sa nu mai folosim acest cuvant".

Folosirea justitiei in scop politic a fost o alta meteahna. Eroi sunt, din nou, Rodica Stanoiu ("De nenumarate ori, in legatura cu Basescu, am intrebat, chiar si in sedinte mari, cand dam verde pentru Basescu. S-a dat tarziu dosarul lui.") si Nicolae Vacaroiu ("Uitati-va la Flutur ala, dupa patru dosare penale nimeni nu se leaga de el. Haideti sa mai scoatem vreo trei-patru, le dam la cap la penelisti, la pedisti"). Iar Florin Georgescu, ex-vicepresedinte PSD, era suparat pe presedintele Curtii de Conturi, Dan-Drosu Saguna, fiindca nu mai asculta ordinele partidului, nu inceteaza "cu toate dosarele si cu toate constatarile" si-l verifica "pe domnul  Mitrea, pe domnul cutare, si-i gaseste vinovati". "Numai eu stiu cate telefoane dau pe sub el, pe acolo", se plangea Georgescu.

Discutiile despre politica externa si integrarea in UE puneau accent, mai ales, pe imbrobodirea partenerilor europeni ori acordarea unor facilitati economice decat pe nevoia de reformare profunda. Filozofia negocierilor reiese prin comparatie: "Bulgarii si-au dat jos pantalonii si accepta absolut orice, cu conditia sa fie gata la sfarsitul lui iulie", zice Adrian Nastase la un moment dat in stenograme. Un capitol cu scantei este cel referitor la preocuparea ca partidul sa aiba o imagine cat mai buna. "Continuam sa sprijinim institutii de presa cu foarte mare audienta, cu facilitatile vechi, cu sponsorizari, cu reclame, si ceea ce primim sunt vagi scutiri individuale (...). Nu zic ca trebuie sa revedem ordonanta aceea cu facilitatile, ar fi o greseala, dar macar sa le aducem aminte baietilor astora, din cand in cand, de existenta ei", spunea, conform stenogramelor, presedintele Camerei Deputatilor, Valer Dorneanu.

Se stabilisera si planuri de control absolut:  "Avem nevoie de zece oameni, fiecare sa discute cu cate o televiziune, sapte sa discute cu cate un ziar (...). Asa nu mai merge. Si cu banii luati, si criticati (...). Cineva care sa stea la pupitru, sa vada tot ce s-a intamplat si sa spuna, domnule, noi vrem sa apara pe televiziune mesajul asta, vrem imaginea asta (...). Trebuie sa avem oameni care sa spuna pe caseta respectiva, de la secunda cutare la secunda cutare, si asta dam, deci control" (Adrian Nastase).

E putin probabil ca stenogramele PSD sa aiba consecinte juridice, desi doi fosti vicepresedinti, Rodica Stanoiu si Florin Georgescu, sunt pusi sub urmarire penala. Cei doi neaga vehement vorbele care le sunt atribuite. Presedintele Curtii de Conturi spune ca nu s-au facut presiuni politice asupra sa. Asa-zisa "sursa zero", care se autodenumeste Mihai Eminescu, ameninta ca, daca nu va plati cineva ("pe noi ne multumeste daca Dorina Mihailescu va plati"), atunci va arunca pe piata alte stenograme si probe audio. Amenintarea a atras doua reactii. Pe de o parte, un ziar central a acreditat ideea ca "Eminescu e Vulpea" (Virgil Ardelean, seful serviciului secret al MAI). Pe de alta parte, PSD au luat o decizie interesanta: singurii care mai au voie sa comenteze acest subiect sunt purtatorul de cuvant al partidului si, "daca este cazul, avocatul pe care partidul l-a angajat". In fine, avocatul Ioan Mustata considera ca "in lipsa unor probe care sa demonstreze acuzatiile, cercetarile pot avea consecinte doar sub aspect moral, nu si penal".

Exista insa si lideri PSD care au recunoscut "pasaje" din stenograme: Mircea Geoana (la inceputul scandalului; acum respinge veridicitatea citatelor) si, interesant, actualul secretar general, Miron Mitrea. Teoria lui: autorul inregistrarilor este cineva din afara, pentru ca nu avea cum sa ajunga sa opereze acolo decat printr-un sistem extrem de complicat. Iar aparitia documentelor ar putea fi rezultatul unui razboi intern, ulterior fiind folosite impotriva partidului, in timpul campaniei electorale.