Ca nimeni nu stie foarte exact la ce sa se astepte dinspre partea bancii centrale e clar la o simpla trecere in revista a previziunilor pe care le fac analistii. O estimare dintr-o parte, anticipand o posibila crestere a dobanzii de politica monetara se contrazice cu o alta care mai degraba inclina catre ideea ca dobanda ar avea motive sa scada. Iar daca in viziunea unora a venit momentul pentru o reducere a rezervelor minime obligatorii, o alta argumenteaza ca nici daca ar vrea, banca centrala nu ar avea conditiile necesare pentru asa ceva. Iar argumente exista pentru oricare dintre aceste previziuni.

"Vedem o crestere a dobanzii de politica monetara de 25 de puncte de baza", este de parere Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Romania. In opinia ei, majorarea dobanzii de la 8,75%, cat este acum, la 9% s-ar justifica din cauza presiunilor inflationiste de anul viitor. In viziunea analistilor de la UniCredit, inflatia va termina anul 2006 la 4,7%, nivel la care o vad si pentru anul viitor. In privinta rezervelor minime obligatorii, marea bataie de cap a bancherilor (40% pentru valuta si 20% pentru lei, fata de 2% in alte state europene), Pal nu anticipeaza pentru moment nicio schimbare. "Anul viitor ar putea aduce o astfel de decizie", crede ea.

De o cu totul alta parere este directorul executiv adjunct din Trezoreria BCR, Lucian Anghel, care crede ca pe 28 decembrie BNR ar putea face o surpriza placuta bancherilor. "E greu de spus cu cat, dar cred ca rezervele ar putea fi reduse inca din acest an", sustine Anghel, urmand ca in 2007 miscarea sa fie continuata "gradual si in pasi marunti". O diminuare a rezervelor minime obligatorii ar duce, cel putin teoretic, si la o ieftinire a imprumuturilor, ce ar stimula apoi excesiv creditarea: acesta ar fi insa un contraargument destul de subred, in opinia directorului de la BCR, in conditiile in care "chiar si nivelul foarte ridicat la care au stat rezervele in 2006 s-a dovedit ineficient in lupta cu creditarea". La finele lunii octombrie, creditul neguvernamental marca o crestere de aproape 55% fata de aceeasi perioada a anului precedent, cu mult peste cele 30 de procente dorite de BNR. Iar dobanda de politica monetara nu va fi modificata in aceasta sedinta, crede Anghel, in conditiile in care "dat fiind ca banca centrala nu mai sterilizeaza integral excesul de lichiditate, importanta dobanzii oricum se dilueaza".

O a treia parere, un alt scenariu. Daca trendul de intarire puternica a leului se va mentine si pe mai departe, "pana spre 3,40-3,39 lei/euro", banca centrala ar putea decide la 28 decembrie o scadere a dobanzii de politica monetara, anticipeaza Florin Citu, economistul-sef de la ING Bank Romania. Astfel, in oglinda cu decizia de a creste dobanda cu 0,25% in iunie pe fondul unei tendinte de depreciere a monedei nationale, acum banca centrala ar putea taia tot un sfert de punct procentual. Cu aceeasi conditie, ca tendinta de intarire a leului sa continue, Citu anticipeaza si o diminuare a rezervelor minime obligatorii la lei, de la 20% cat sunt in prezent la 18%. Pe termen mai lung, estimarile economistului-sef de la ING plaseaza dobanda de politica monetara la 8% la sfarsitul lui 2007 si 7,25% in 2008.

"Eu zic ca nu se va intampla nimic spectaculos la aceasta sedinta", completeaza tabloul previziunilor Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare macroeconomica de la Raiffeisen Bank. In opinia sa, banca centrala va lua in discutie acum "mai degraba evolutia cursului valutar, care este deja ingrijoratoare din cauza aprecierii foarte puternice a leului". Ingrijorare care se justifica in conditiile adancirii continue a deficitului de cont curent, pe de o parte, si ale perspectivei ca investitiile straine directe sa se reduca. Acum, deficitul este acoperit confortabil in proportie de circa 80% de intrarile de investitii, dar la anul acestea vor scadea, iar "gradul de acoperire va fi mai degraba in jur de 50%", crede Dumitru. Analistul de la Raiffeisen vede pentru anul in curs un deficit de cont curent in jur de 11% din PIB, ceea ce "nu mai e chiar de saga". Riscul vine dintr-o posibila schimbare de atitudine a investitorilor in fata adancirii acestor dezechilibre - iar un  exit brusc din partea acestora de pe piata valutara romaneasca ar putea genera un adevarat cutremur pentru leu. "O depreciere pe care banca centrala ar simti-o imediat in inflatie", puncteaza Dumitru motivul pentru care BNR are de ce sa se gandeasca inca de pe acum la problema leului prea puternic.

Inflatie care este, in mod declarat, grija cea mai mare a bancii centrale. Tabloul devine insa un pic mai confuz in practica, dat fiind ca - asa cum atragea recent atentia si economistul-sef al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), Francesca Pissarides - tot banca centrala este cea care se lupta si cu deficitul, si cu alte probleme ce n-ar trebui sa-i cada in grija. Privita prin aceasta prisma, confuzia analistilor are o explicatie.