O mare parte dintre tineri (68% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 35 de ani) se văd retrăgându-se din activitate înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare (aşa cum este stabilită în prezent, la 63 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi), arată studiul ING. în acelaşi timp, referitor la modul în care ar vrea să îşi petreacă timpul după retragerea din activitate, imaginea pe care o au tinerii este în mod clar mai optimistă decât cea a respondenţilor cu vârsta peste 35 de ani. Astfel, jumătate se văd călătorind cel puţin o dată pe an în străinătate comparativ cu 39% dintre persoanele cu vârsta de 36-45 de ani, iar 62% cred că se vor ocupa de hobby-urile proprii, comparativ cu 57% dintre respondenţii din intervalul 36-45 ani. Doar 21% dintre tineri cred că vor fi nevoiţi să continue să lucreze pentru a-şi suplimenta veniturile aferente pensiei, comparativ cu 47% dintre respondenţii cu vârste între 36 şi 45 ani.

Interesant de observat, aproape jumătate (49%) dintre tineri se consideră principalii responsabili pentru a avea un venit adecvat propriilor nevoi la momentul în care se vor pensiona, iar 12% cred că această principală responsabilitate revine angajatorilor lor. 39% dintre tineri apreciază că statul este cel care ar trebui să le asigure un nivel adecvat de venituri.

Aproximativ 60% dintre respondenţii din segmentul de vârsta 18-35 spun că sunt interesaţi de ştirile privind tematica pensiilor, iar interesul creşte odată cu înaintarea în vârstă - aproape 80% dintre persoanele din categoria 36-45 ani declarând acest lucru. în acelaşi timp, tinerii cunosc problemele cu care se confruntă sistemul public de pensii, considerând în proporţie de 95% că este “riscant” să se bazeze exclusiv pe pensia pe care o vor primi de la stat, în principal din cauza schimbărilor ce pot surveni în privinţa vârstei de pensionare şi a cuantumului veniturilor asigurate. 87% dintre respondenţii cu vârste între 18 şi 35 de ani cred că valoarea pensiei de stat nu le va fi suficientă la momentul retragerii din activitate. De altfel, un sfert dintre tinerii care au participat la studiul ING se găsesc în prezent în situaţia de a-şi sprijini financiar părinţii sau alte rude apropiate cu o sumă de bani pe care le-o oferă lunar sau/şi plătind pentru ei diverse cheltuieli. Circa jumătate dintre persoanele pe care le susţin sunt pensionari.

Totuşi, în privinţa acţiunilor pe care le întreprind pentru a-şi construi un viitor financiar aşa cum şi-l doresc se remarcă încă un decalaj important. Astfel, numai 12% reuşesc să economisească pentru pensie, chiar daca 54% dintre tineri şi-au propus să pună bani deoparte cu acest obiectiv - procent semnificativ mai mic decât cel înregistrat în intervalul de vârstă 36-45 de ani (de 71%). Priorităţile pe termen scurt şi mediu, mai tangibile şi urgente, sunt cele care “acaparează” economiile tinerilor, puţin peste jumătate (52%) dintre ei declarând că reuşesc să pună lunar deoparte cel puţin 10% din venit pentru obiective diverse.

În ceea ce priveşte participarea la sistemul de pensii administrate privat (P2), 33% dintre tineri au declarat ca ştiu exact care este contribuţia lunară la fondul de pensii, comparativ cu 43% dintre persoanele de peste 36 de ani, iar 34% dintre tineri (versus 40% dintre persoanele peste 36 de ani) ştiu câţi bani au acumulat în contul individual de pensie privată obligatorie. în acelaşi timp, peste 80% dintre tineri înţeleg „mecanismul de funcţionare” a sistemului privat de pensii, respectiv faptul că fondurile care se acumulează din contribuţii în conturile individuale le aparţin şi se vor întoarce la ei în viitor, neredistribuindu-se actualilor pensionari (procent relativ similar celui înregistrat pentru intervalul de vârstă 36-45 de ani).

 „Generaţia Y, a tinerilor născuţi între 1980 şi 1995, este o generaţie dornică să găsească un echilibru între viaţa personală şi cea profesională, iar acest lucru se reflectă şi în optimismul şi lejeritatea cu care privesc momentul retragerii din activitate. Vedem, în acest studiu, un tânăr care îşi doreşte să se pensioneze cât mai devreme, să îşi petreacă vârsta a treia cât mai dinamic şi preocupându-se de propriile pasiuni, dar totodată încă destul de neimplicat şi inactiv în a economisi individual pentru a putea avea stilul de viaţă dorit. Acelaşi decalaj îl remarcăm şi în practică, privind la procentul tinerilor care au o pensie facultativă în portofoliul ING Asigurări de Viaţă: doar 20% dintre clienţii noştri au sub 35 de ani. Pentru a putea deveni realitate, aceste planuri trebuie însă să fie susţinute de un demers individual de economisire, care să înceapă cât mai din timp, deoarece astfel efortul necesar pentru a-şi asigura nivelul de trai dorit la pensie va fi mai redus iar suma disponibilă va fi mai importantă”, spune Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă.

* tineri cu vârsta între 18 şi 35 de ani.