Statele bogate ale lumii se pregătesc să acumuleze datorii noi care ar putea ajunge la un total de 17.000 miliarde dolari, întrucât acestea se înarmează cu pachete de măsuri şi stimuli pentru a combate consecinţele economice ale pandemiei – precum scăderea abruptă a veniturilor din taxe şi impozite – conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), citată de FT.

În ţările bogate din OCDE, datoria guvernamentală ar putea creşte în medie de la 109% din PIB la peste 137% din PIB în acest an, ceea ce înseamnă că mai multe state ar putea ajunge la un nivel al datoriei similar cu cel din Italia

Datoriile suplimentare acumulate acum ar însemna o povară în viitor de circa 13.000 de dolari pe fiecare persoană dintre cei 1,3 miliarde de cetăţeni care trăiesc în ţările membre OCDE.

Nivelul datoriilor ar putea creşte chiar mai mult dacă revenirea economică va fi în realitate mai lentă decât previzionează economiştii.

Randal Kroszner, fost guvernator al Rezervei Federale, a spus că situaţia actuală ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen lung, atât a datoriei publice, cât şi a celei private.

„Trebuie să ne obişnuim cu realitatea dură că nu vom avea o revenire în formă de V”, a spus Kroszner.

Organizaţia a anunţat că datoria publică în cele 28 de ţări membre a crescut cu 28% din PIB în criza financiară din 2008-2009, datoria suplimentară ajungând la circa 17.000 miliarde dolari.

„Pentru 2020, impactul economic al pandemiei de Covid-19 va fi mai rău decât criza financiară”, a notat OCDE.

Deşi multe guverne au introdus măsuri fiscale în ultimele luni, care variază de la 1% din PIB în Franţa şi Spania, până la 6% din PIB în SUA, acestea ar putea fi depăşite de creşterea datoriei publice – întrucât veniturile din taxe scad de obicei mai repede decât activitatea economică într-o recesiune adâncă, precum aceasta, conform OCDE.

În urmă cu un deceniu, gândirea economică de până atunci sublinia ideea că o datorie publică ce depăşeşte un nivel de 90% din PIB devine nesustenabilă pentru guverne. În timp ce mulţi economişti cred şi acum că această limită nu există, mulţi consideră că dacă datoria publică va creşte, va ajunge să submineze consumul din sectorul privat, ceea ce poate încetini creşterea.