"Din păcate, Guvernul va avea o problemă să acopere acest gol. Autorităţile fie vor negocia noi ţinte cu FMI, fie vor apela la alte măruri şi, din păcate, iau în calcul şi creşteri de taxe pentru anul viitor ca să acopere golul din buget", a spus Dumitru la conferinţa cu analiştii organizată de Fondul Proprietatea.

Dumitru a arătat că în ceea ce priveşte investiţiile, execuţia bugetară pe ESA arată mult mai rău decât cea pe cash, scăderea investiţiilor noi fiind de 55%. Diferenţa provine din faptul că la capitolul investiţii au fost plătite anumite arierate.

Potrivit preşedintelui Consliului Fiscal, investiţiile publice au coborât la minimul ultimilor cinci ani.

Dumitru a confirmat ipoteza că lupta anticorupţie a dus la încetinirea investiţiilor, lansată în urmă cu două săptămâni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arătând că autorităţile publice nu încep noi investiţii de frica DNA.

"Cred că şi bătălia asta cu corupţia are rostul ei. Din ce am citit nu s-au cheltuit banii, mai ales la locale (...) Am lansat o ipoteză pentru că succesul acestui efort de combatere a evaziunii fiscale şi a corupţiei are efecte financiare şi economice pe termen lung", a spus atunci Isărescu.

Potrivit unor surse oficiale, premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe fostul secretar de stat în MFP Gheorghe Gherghina să-i ofere sprijin ministrului delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, pentru a închide bugetul în 2% din PIB. Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de confinanţare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective.

"La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă. Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii", au completat sursele citate.

Ipoteza unei noi rectificări bugetare nu pare agreată de Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru declarând pentru MEDIAFAX că ar fi încălcate prea multe prevederi legale.

"Fără rectificare bugetul ar putea închide cu un deficit de 2,8% din PIB, dacă se plătesc în avans drepturile salariale câştigate în instanţă, la fel cum se previzionează că va închide bugetul pe 2015 fără măsuri de reducere a chetuielilor sau creştere a veniturilor", au spus însă sursele citate.

O astfel de măsură nu ar ajuta însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

"Cheltuielile pentru 2015 sunt aproape la blană. Sunt angajamente, sunt co-finanţări care nu mai pot fi amânate. Ministerul Fondurilor UE a calculat un necesar de co-finanţare de 15 miliarde lei pentru a-şi atinge ţintele. Altfel, sunt bani pierduţi de la UE. Pe toată legislaţia în vigoare, deficitul de anul viitor trece de 2,8% din PIB, cât a calculate CE", au mai spus sursele citate.

Pe de altă parte, Dumitru a explicat că propriile calcule, care indică în 2015 un deficit mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie şi, mai ales, pentru a nu fi pierdute definitiv sume importante alocate în exerciţiul financiar 2007-2014.

MEDIAFAX a publicat săptămâna trecută un document care conţine mai multe propuneri de măsuri fiscale, elaborat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) - ministrul delegat pentru Buget, în care se precizează că una dintre acestea ar fi: "Introducerea impozitului progresiv pe venit, începând cu 2016 (3 cote progresive de 15%, 25% şi 35%)".

O altă propunere din document este creşterea impozitelor locale pe terenuri şi imobile cu 25%, o majorare similară urmând să fie aplicată din 2016.

Guvernul a insistat, atât în timpul campaniei electorale, cât şi după alegeri, că nu vor fi majorate taxele şi impozitele pentru anul viitor.

Sursele citate au precizat însă pentru MEDAFAX că sunt puţine variante de echilibrare a bugetului din 2015, chiar dacă s-ar negocia un deficit bugetar uşor mai înalt decât cel convenit deja cu instituţiile internaţionale, de 1,4% din PIB.

Cea mai simplă măsură cu impact imediat ar fi limitarea reducerii CAS de la 5 puncte procentuale cât s-a aplicat la 1 octombrie, la doar 2,5 puncte procentuale anul viitor, aşa cum au propus iniţial experţii FMI şi CE.

Finanţele au decis ca accizele să fie calculate anul viitor direct în lei, iar nivelul din 2014 va fi actualizat cu rata inflaţiei din ultimele 12 luni înainte de octombrie.

În materia accizelor, deşi banca centrală nu vede impact din calendarul de armonizare în 2015, Finanţele analizează impactul bugetar şi asupra pieţei prin majorarea accizelor la bere şi vin, printre cele mai mici din UE. O majorare a accizelor la produsele alcoolice ar avea un impact incert la nivelul veniturilor bugetare, întrucât evaziunea din aceast piaţă este foarte înaltă tocmai din cauza gradului ridicat de accizare.

Proiectul bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice după data de 10 decembrie, când se va încheia misiune comună FMI şi CE, care va veni pe 2 decembrie la Bucureşti strict pentru discuţii pe această problematică.

Misiunea comună de experţi ai Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene se va afla la Bucureşti în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu autorităţile române proiectul legii bugetului pentru anul 2015. Misiunea va fi condusă din partea FMI de Andrea Schaechter, iar din partea CE de Istvan Szekely.

Ulterior discuţiilor cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, proiectul legii bugetului pentru anul viitor va fi supus dezbaterii publice şi transmis Guvernului spre aprobare, potrivit Ministerului Finanţelor.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, la Cotroceni, că în spaţiul public sunt discuţii extrem de consistente legate de creşterea taxelor, menţionând că prioritatea majoră pentru România este un proiect de buget pe 2015 şi că face un apel către Guvern pe acest subiect.

Preşedintele a declarat că, dincolo de priorităţile pe care Parlamentul le-a exercitat în aceste zile, prioritatea majoră pentru România este un proiect de buget, pentru că atât companiile, firmele dar şi cetăţenii nu ştiu cum să îşi proiecteze anul 2015 în lipsa bugetului şi a informaţiei despre creşterea sau nu a taxelor.

"Fac un apel la Guvern, faptul că prim-ministrul nu e în Bucureşti nu e o scuză. Ministerele, împreună cu Ministerul de finanţe, pot pregăti şi pune la dispoziţia publicului proiectul de buget. În spaţiul public sunt discuţii extrem de consistente legate de creşterea taxelor, alocările bugetare, pentru investiţii pentru proiecte culturale, de mediu, sunt lucruri extrem de imprtante", a spus el.

"Cer în mod expres ca Guvernul să fie în măsură ca în cel mai scurt timp să prezinte proiectul de buget", a mai spus Traian Băsescu.

Potrivit preşedintelui, firmele nu îşi pot proiecta anul 2015 fără să aibă o imagine a bugetului şi a Codului Fiscal. "Fac apel la Guvern, inclusiv la viceprim-ministrul Gabriel Oprea, care gestionează zilele acestea problemele curente, aşa cum apare în Monitorul Oficial, la accelerarea procesului de pregătire a proiectului de buget pe 2015 şi punerea cât mai rapidă în dezbatere a acestui proiect", a mai spus şeful statului.

Declaraţia lui Traian Băsescu vine după cea a preşedintelui ales, Klaus Iohannis, care a declarat, la prima conferinţă după alegeri: "Invit Guvernul să poftească în Parlament cu bugetul pentru 2015, cu cât mai repede cu atât mai bine".

În şedinţa de Guvern de marţi, premierul Ponta le-a cerut miniştrilor să pregătească bugetul pe anul viitor până la sosirea delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, precizând că discuţiile vor fi la Finanţe, iar decizii politice pentru "măsuri speciale" vor fi adoptate în coaliţie şi Guvern.