Compania norvegiană Equinor închide temporar trei zăcăminte de petrol şi gaze după ce muncitorii au intrat în grevă, astfel s-au intensificat problemele de aprovizionare regionale şi au împins preţurile europene la gazele naturale la un maxim al ultimelor patru luni, conform Financial Times.

Grevele care au început luni seara vor afecta producţia de 89.000 de barili echivalent cu o zi de producţie pe câmpurile de pe platforma continentală a Norvegiei. Sindicatul ameninţă cu mai multe acţiuni de perturbare în zilele următoare, ceea ce, conform avertismentelor Asociaţiei Norvegiene pentru Petrol şi Gaze, ar putea reduce exporturile zilnice de gaze ale ţării cu 13%.

Cea mai recentă întrerupere survine într-un moment în care Europa a apelat la Norvegia, în mod tradiţional al doilea mare furnizor de gaze, pentru a acoperi golul lăsat după ce Moscova a redus fluxurile după invazia sa în Ucraina la începutul acestui an. Seceta de aprovizionare a făcut ca preţurile europene la gaze să crească vertiginous şi a contribuit la o creştere bruscă a costurilor pentru întreprinderi şi gospodării care au influenţat economia regiunii.

În ultimii ani, Norvegia a furnizat între 20 şi 25% din cererea de gaze din Europa, inclusiv Marea Britanie, potrivit Norwegian Petroleum.

Preţul european al gazului, a urcat marţi cu 8%, până la 175 de euro pe MWh. Acesta este cel mai ridicat nivel de la începutul lunii martie şi de 5 ori mai mare decât cel de acum un an.

Guvernul Germaniei a elaborat luni o lege pentru a prelua acţiuni la companiile energetice care suferă din cauza creşterii galopante a costului gazului importat, într-un semn al crizei în care se află industria energetică europeană.

Sindicatul norvegian Lederne pentru lucrătorii din industria petrolieră a declarat că membrii săi vor extinde greva la alte trei situri de producţie: Heidrun, Kristin şi Aasta Hansteen, începând de marţi, ceea ce înseamnă că întreruperea va creşte probabil cu 333.000 bpd/zi, din care 264.000 bpd/zi reprezintă gaze naturale.

Disputa se concentrează în jurul muncitorilor care cer majorări salariale pentru a compensa creşterea inflaţiei, cauzată în parte de creşterea preţurilor materiilor prime în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Sindicatul ameninţă cu o nouă escaladare a grevelor sâmbătă, la alte trei câmpuri petroliere, în cazul în care nu se va găsi o soluţie.

Traderii devin din ce în ce mai pesimişti că Moscova va relua fluxul de gaze prin Nord Steam 1, conducta dintre nord-vestul Rusiei şi nordul Germaniei, odată ce aceasta va reveni după întreţinerea programată, care este programată să înceapă săptămâna viitoare pentru 10 zile.

Luna trecută, compania de stat Gazprom a redus capacitatea cu 60% pe această linie, acuzând probleme tehnice legate de sancţiunile occidentale, dar a refuzat să utilizeze rute alternative ale conductei pentru a menţine aprovizionarea. Numeroşi oficiali europeni au acuzat Rusia că a transformat livrările de gaze “într-o armă” şi au avertizat că continentul trebuie să se pregătească pentru noi reduceri.

Goldman Sachs şi-a majorat prognoza pentru TTF deoarece “nu mai vede” o restabilire completă a fluxurilor de gaze din conducta Nord Stream 1 ca fiind cel mai probabil scenariu. În prezent, estimează că preţurile TTF se vor ridica la 153 de euro pe MWh în trimestrul al treilea şi la 121 de euro pe MWh în trimestrul al patrulea din acest an, în creştere de la 104 şi respectiv 105 euro pe MWh.

În afară de aprovizionarea din Norvegia, Europa a importat volume record de gaz natural lichefiat, în mare parte din SUA, pentru a acumula stocuri de gaze înainte de iarnă.

Agenţia Internaţională pentru Energie a declarat în raportul său trimestrial privind piaţa gazelor naturale că cererea crescută de GNL de pe continent pentru a înlocui livrările ruseşti prin conducte s-a răspândit în întreaga lume şi a dus la o piaţă globală “excepţional de strânsă”.

“Preţurile record ale gazului din Europa au transformat continentul într-o piaţă premium pentru GNL, atrăgând livrări din alte regiuni şi având ca rezultat tensiuni în ceea ce priveşte oferta şi distrugerea cererii pe mai multe pieţe.”

Aceasta a avertizat că nevoile de GNL ale Europei “se aşteaptă ca în 2022 să depăşească creşterile de capacitate de aprovizionare”.

La nivel mondial, Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă acum ca cererea de gaze să scadă cu 0,5% în acest an şi să rămână “moderată” până în 2025 din cauza preţurilor mai mari, o inversare bruscă a tendinţei de dinaintea crizei, când consumul de gaze creştea puternic şi înlocuia adesea cărbunele în generarea de energie.