Barilul de petrol Brent cu livrare în luna mai era cotat la 59,78 de dolari pe bursa din Londra. De asemenea, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu până la 6,6%, la 52,48 de dolari pe bursa din New York, relatează Bloomberg.

Yemen contribuie cu mai puţin de 0,2% din producţia globală de petrol, însă localizarea sa în vecinătatea strâmtorii Bab el-Mandeb îi oferă un rol deosebit de important în transportul ţiţeiului.

Producţia Yemenului s-a situat la 133.000 de barili pe zi în 2013, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

În 2013, 3,8 milioane de barili de ţiţei şi produse rafinate pe zi au trecut prin strâmtoarea Bab el-Mandeb, cea mai mare parte a transporturilor fiind livrată către Canalul Suez şi gazoductul SUMED, care leagă porturile din Egipt de la Marea Roşie şi Marea Mediterană.

"În timp ce nimeni nu va sesiza miile de barili de petrol din Yemen, milioane de barili din Arabia Saudită vor conta. Arabia Saudită s-a temut ca revoltele să nu se extindă şi în afara Yemenului", a declarat John Vautrain, preşedintele firmei de consultanţă Vautrain & Co. din Singapore.

Investitorii sunt îngrijoraţi că o posibilă închidere a strâmtorii ar duce la creşterea costurilor cu transportul, precum şi a timpului necesar livrării petrolului. AIE arată că, în acest caz, vasele care transportă petrol din Europa şi Africa de Nord nu vor mai putea urma cea mai directă rută către Asia, ci vor trebui să ocolească întregul continent african.

Arabia Saudită a lansat joi atacuri asupra rebelilor houthi din Yemen, după ce preşedintele yemenit Abed Rabbo Mansour Hadi a părăsit ţara. Yemen şi Arabia Saudită acuză Iranul că spijină rebelii şiiţi din Yemen, relatează The Wall Street Journal.

Arabia Saudită a fost unul dintre principalii actori ai deciziei OPEC de a nu reduce producţia de 30 de milioane de barili pe zi în luna noiembrie a anului trecut. Atunci, ministerul Petrolului din Iran, Bijan Namdar Zanganeh, a declarat că hotărârea "nu este în linie cu ce ne-am dorit".

Decizia OPEC şi creşterea producţiei de petrol din SUA la cel mai înalt nivel din ultimele trei decenii au determinat apariţia unui surplus pe piaţă. În aceste condiţii, preţul petrolului Brent a coborât cu aproape 50% din iunie anul trecut, până la începutul anului, când s-a stabilizat la aproximativ 55 de dolari pe baril.

Conflictul din Orientul Mijlociu a avut efecte şi pe pieţele europene, indicele Stoxx Europe 600 fiind în scădere cu 1,6% la mijlocul şedinţei de tranzacţionare de joi. Indicele FTSE 100 (Londra) a coborât cu 1,3%, CAC 40 (Paris), cu 1,5%, DAX (Frankfurt), cu 1,4%, iar IBEX 35 (Madird), cu 1%.