Potrivit sesizării depuse de avocat la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în cursul zilei de marţi, pe posturile publice de televiziune, procurorul şef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, "a făcut afirmaţii de natură să inoculeze opinei publice convingerea că numitul Truică Remus se face vinovat de săvârşirea unui concurs de infracţiuni".

Conform sursei citate, Hosu a declarat că: "o serie de persoane au constituit un grup infracţional organizat, iniţiat de către inculpatul Remus Truică, având ca scop obţinerea unor credite (…) s-a obţinut un număr de 17 credite, toate neperformante, toate nerambursate, un număr de 15 credite având ca beneficiar real pe Remus Truică, (…) luate prin diferite persoane interpuse. Prejudiciul total cauzat patrimoniului BRD se ridică la 43,5 milioane de euro".

Astfel, avocata omului de afaceri consideră că afirmaţiile procurorului DIICOT sunt de natură a aduce atingere prezumţiei de nevinovăţie, reglementată de articolul 4 din Codul de Procedură Penală. Mai mult, arată apărătoarea lui Remus Truică, conduita Giorgianei Hosu este "regretabilă şi contravine normelor deontologice prevăzute de Statutului Magistraţilor".

"Prin afirmaţiile exprimate în spaţiul public de către procurorul şef adjunct al DIICOT, care nu este procuror de caz, au fost încălcate în mod nepermis dispoziţiile art. 9 din Codul Deontologic al Procurorilor şi Judecătorilor, potrivit cărora magistraţii trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale şi trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea lor", se arată în sesizarea depusă la CSM.

De asemenea, în documentul citat se precizează că au fost încălcate şi dispoziţiile Codului Deontologic, potrivit cărora judecătorii şi procurorii au obligaţia de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei informaţiile pe care le-au obţinut în această calitate.

"Interviul procurorului şef adjunct a conţinut date din dosarul de urmărire penală, guvernat de principiul confidenţialităţii, date care au fost redate inexact, atât în ceea ce priveşte natura activităţilor pretins infracţionale, cât şi sub aspectul urmărilor reţinute de procurorul anchetator în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale", conform documentului precizat.

Avocata lui Remus Truică mai reclamă faptul că aceste declaraţii publice au fost făcute înaintea apariţiei pe site-ul DIICOT a comunicatului oficial, în faţa clădirii structurii din Ministerul Public, în timp ce audierile suspecţilor sau inculpaţilor erau în desfăşurare, în condiţiile în care nu erau finalizate nici procedurile de aducere la cunoştinţă a învinuirilor.

"Se observă că aceasta (Giorgiana Hosu- n.r.) se exprimă în termeni categorici cu privire la vinovaţia suspectului Remus Truică şi a altor persoane cercetate în acest dosar, inclusiv funcţionari bancari. (...) Modalitatea de exprimare a procurorului Hosu este de natură a crea grave prejudicii de imagine persoanelor cercetate în acest dosar, în situaţia în care, cu titlu de judecată de valoare, deşi recunoaşte că cercetările se află într-o fază incipientă, procurorul adjunct al DIICOT se substituie judecătorului şi încalcă în mod flagrant şi revoltător, dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi considerată nevinovată până la pronunţarea unei soluţii definitive în cauză", conchide apărătoarea lui Remus Truică în sesizarea transmisă CSM.

Sesizarea avocatei lui Remus Truică a fost înregistrată la CSM, miercuri, ea urmând să fie dată în lucru. Consiliul Superior al Magistraturii urmează să stabilească dacă va sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la declaraţiile publice ale Giorgianei Hosu.

Procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu a declarat, marţi, că omul de afaceri Remus Truică este iniţiatorul grupului infracţional organizat care timp de doi ani ar fi accesat credite bancare în baza unor documente false, BRD fiind prejudiciat cu peste 43 de milioane de euro.

Hosu a spus, într-o declaţie publică, că persoanele vizate în acest dosar au accesat, în baza unor documente falsificate, 17 credite neperformante şi nerambursate.

"Grupul infracţional este format din 30 de persoane care au accesat credite bancare care ulterior ajungeau, în mare parte, la Remus Truică", a spus procurorul şef adjunct al DIICOT, precizând că din cele 17 credite, în cazul a 15 banii au ajuns la omul de afaceri Remus Truică.

Aceasta a mai arătat că, în general, banii obţinuţi din aceste credite bancare au fost folosiţi pentru achiziţia de imobile şi ambarcaţiuni de lux şi că la acest moment este pus sechestru pe averile celor implicaţi în acest dosar, pe bunuri a căror valoare se apropie de suma constatată prejudiciu.

Conform sursei citate, în acest dosar sunt implicate şi persoane care au avut funcţii de conducere în BRD, precum şi notari şi evaluatori, iar solicitarea pentru credite şi evaluările se făceau într-un timp extrem de scurt, chiar şi de o zi, aceste credite în valoare de milioane de euro ajungând să fie garantate cu terenuri de câteva zeci de mii de euro.

"Niciunul dintre cele 17 credite nu a fost rambursat, iar toate cele 17 credite au fost acordate cu încălcarea tuturor normelor legale sau monetare", a adăugat procurorul şef adjunct al DIICOT Giorgiana Hosu.

Întrebată dacă prinţul Paul are calitatea de martor în acest dosar, Giorgiana Hosu a confirmat.

Ulterior declaraţiilor făcute de Giorgiana Hosu, DIICOT a transmis un comunicat de presă oficial în care anunţă că în acest dosar a fost începută urmărirea penală în cazul a 30 de persoane.

Astfel, procurorii DIICOT au început urmărirea penală în cazul lui Lucian Cojocaru şi Remus Truică, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu penal şi complicitate la spălare de bani, Alexandru-Claudiu Cercel-Duca, Gabriala-Ştefania Gavrilescu, Dana Băjescu, Mihail Andrei Nanu, Elena Duhomnicu, Monica Ceauşu, Alice Monac şi Alexandru Lucian Anghelescu, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la spălare de bani.

A fost începută urmărirea penală şi în cazul lui Cristian-Relu Aparaschivei, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani. De asemenea, a fost începută urmărirea penală şi în cazul Cristinei-Gabriela Mazilu, Ioana-Irina Truică, Ilie-Marius Coconete, Ştefan Munteanu, Ionuţ Victor Nicoreşteanu, Niculae Ciumeti, Constantin Eugen Pop, Giorgiana Mirela Pop, George Gabriel Lişu şi S.N.E, pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani.

În cazul lui Andrei-Mihai Bejenaru, Dan-Octavian Harabagiu şi Marian Gheorghe, procurorii au început urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la înşelăciune şi complicitate la spălare de bani.

În comunicatul DIICOT se precizează că în cazul lui Sorin Roşca-Stănescu şi Adrian Sârbu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune şi spălare de bani, iar în cazul Minolei-Alexandra Şerban şi Dumitru Diaconescu a fost începută urmărirea penală pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals intelectual, în timp ce Dorin Cornal Drulă este urmărit penal pentru constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu, complicitate la înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

”În cauză există suspiciunea rezonabilă că la sfârşitul anului 2007 la nivelul conducerii executive a BRD – GROUP SOCIETE GENERALE a fost iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat în scopul acordării de credite, cu încălcarea normelor de creditare, atât cele interne, cât şi cele emise de Banca Naţională a României, unor persoane fizice şi/sau societăţi comerciale, activitatea infracţională concretizându-se în obţinerea unor importante sume de bani din săvârşirea subsecventă a unor infracţiuni de înşelăciune, fiind cauzat un prejudiciu de 43.500.000 de euro în dauna BRD – GROUP SOCIETE GENERALE. Membrii grupului infracţional organizat au acţionat în mod concertat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, aceea de a obţine importante beneficii financiare, potrivit contribuţiei infracţionale pe palierele execuţionale din cadrul grupării. În cadrul grupării infracţionale organizate, fiecare membru a desfăşurat activităţi specifice interesului, poziţiei, pregătirii şi profesiei sale, în vederea fraudării sistemului bancar, cu desfăşurare pe termen lung”, menţionează DIICOT în comunicatul transmis marţi.

Potrivit DIICOT, doi dintre liderii grupării infracţionale, folosindu-se de funcţiile deţinute în cadrul BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, ”au racolat şi controlat activitatea mai multor persoane subordonate şi aflate în raporturi de muncă cu banca, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu sau prin neîndeplinirea acestora au facilitat aprobarea/acordarea frauduloasă a unui număr de 17 credite unor persoane fizice sau juridice, cunoscând faptul că pentru niciunul din creditele astfel acordate nu erau îndeplinite condiţiile minime impuse de normele de creditare şi că imobilele folosite pentru garantarea creditelor au fost supraevaluate de evaluatorii agreaţi de bancă”.

"Pentru desfăşurarea în condiţii optime a activităţii infracţionale, suspecţii şi-au asigurat sprijinul celorlalţi membri ai Comitetului de Credit din Centrala BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, respectiv Alexandru Claudiu Cercel Duca şi Gabriela Gavrilescu, care, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, au aprobat creditele acordate în mod fraudulos în principal de către agenţiile Europa şi Primăverii, care funcţionează în interiorul Sucursalei Dorobanţi a BRD- Grup Dorobanţi. În acelaşi scop, suspecţii i-au atras în activitatea infracţională pe Dana Băjescu, director executiv în cadrul BRD, Mihai Andrei Nanu, director comercial în cadrul BRD, Alice Monac, director la Agenţia Europa, Elena Duhomnicu, director al Agenţiei Primăverii, Monica Ceauşu, director la Agenţia Europa după avansarea lui Alice Monac şi Alexandru Anghelescu, director adjunct comercial al Sucursalei Dorobanţi", mai arată procurorii DIICOT.

Potrivit acestora, cel de-al treilea lider al grupului infracţional, Remus Truică, a fost şi principalul beneficiar al activităţii infracţionale, din cele 17 credite acordate în mod fraudulos de BRD – GROUP SOCIETE GENERALE, 15 fiind acordate unor persoane fizice sau juridice aflate sub controlul său direct, obţinând astfel suma de 35.000.000 euro.

Procurorii mai spun că în ceea mai mare parte sumele de bani au fost externalizate prin includerea în circuite financiare prin conturi deschise la Monaco, în Elveţia, Austria şi Cipru, ”conturi controlate direct de către Remus Truică şi Cristian Aparaschivei şi apoi folosite de aceştia pentru achiziţionarea unor bunuri de lux, ambarcaţiuni şi imobile”.

"Pentru punerea în executare a activităţilor infracţionale inculpatul Remus Truică s-a folosit în principal de inculpatul Cristian Aparaschivei, omul său de încredere, care l-a rândul său a atras în cadrul grupului infracţional organizat alte persoane", mai notează procurorii DIICOT, precizând că Truică a coordonat şi înfiinţarea a cinci societăţi comerciale reprezentate şi administrate de către Cristian Aparaschivei şi Ilie Coconete şi S.N.E, care, de asemenea, au obţinut în mod fraudulos credite de la BRD – GROUP SOCIETE GENERALE.

În acest dosar, procurorii DIICOT au dispus măsura controlului judiciar în cazul lui Remus Truică şi Cristian Aparaschivei.

Marţi, în acest dosar au fost audiaţi la DIICOT omul de afaceri Remus Truică, Gabriela Gavrilescu, Lucian Cojocaru, Alexandru Claudiu Cercel-Duca şi Cristian Relu Aparaschivei. Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că şi judecătoarea Cristina Gabriela Mazilu de la Judecătoria Sectorului 4, fosta soţie a lui Aparaschivei, ar fi fost citată la DIICOT.

Conform aceloraşi surse, Sorin Popa, fost vicepreşedinte BRD, a fost citat şi el să se prezinte la DIICOT, însă avocaţi ai acestuia le-au spus procurorilor că acesta este în Franţa şi că nu a putut veni marţi.

Omul de afaceri Remus Truică a spus, la ieşirea de la audieri, că doreşte să clarifice această situaţie, astfel că va reveni la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), arătând că nu înţelege acuzaţiile, întrucât creditul pe care l-a luat a fost legal.

Avocatul omului de afaceri a precizat că Remus Truică va reveni în iunie în faţa procurorului DIICOT, pentru a oferi lămuriri în legătură cu probele şi acuzaţiile anchetatorilor. Acesta a spus că s-a cerut un termen procurorilor pentru a fi studiate şi analizate probele.

La rândul său, Claudiu Cercel-Duca a declarat, la ieşirea de la DIICOT, că nu doreşte să comenteze situaţia în care se află şi că vrea ca această anchetă să continue.

În acelaşi dosar au fost audiaţi, vineri, Adrian Sârbu şi Sorin Roşca Stănescu. Adrian Sârbu, cercetat în arest preventiv într-un alt dosar, şi Sorin Roşca Stănescu, aflat în Penitenciarul Jilava, unde execută pedeapsa primită în dosarul Rompetrol, sunt în atenţia anchetatorilor pentru contractarea de credite în valoare de câteva milioane de euro de la BRD, în urmă cu mai mulţi ani.