De-a lungul ultimilor 25 de ani, am citit despre numeroase proiecte care ar fi trebuit să modifice peisajul din Capitală. De la autostrăzi suspendate până la zgârie-nori, aceste proiecte au fost abandonate îaninte de a se pune măcar prima cărămidă.

Autostrăzile suspendate

Unul dintre cele mai controversate proiecte din ultimii zece ani a fost, fără îndoială, cel al autostrăzilor suspendate; se vorbea despre traseul inelului median de circulaţie, vestita "autostradă suspendată a lui Oprescu", pentru zona de Nord a Capitalei între şoseaua Colentina şi strada Virtuţii, până la noua arteră de legătură cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Drumul ar fi trebuit să aibă trei benzi pe sens, iar viteza maximă de străbatere a acestuia ar fi fost de 80 km/oră. Cea mai ieftina variantă ar fi costat 603 milioane de euro, iar cea mai scumpă aproape două miliarde de euro. Inelul median ar fi avut în total o lungime de 55 km.

Muzeul din metrou

Vestigiile găsite în timpul săpăturilor la parcarea subterană de la Universitate, provenind fie de la temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie de la zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti, ar fi trebuit expuse în staţiile de metrou de pe Magistrala 5 (Drumul Taberei-Pantelimon). Proiectul depinde, evident, de evoluţia extrem de înceată a lucrărilor la magistrală. "Vestigiile de la Universitate ne afectează puţin pentru că noi trecem cu tunel în zona staţiei. Chiar dacă vor fi nişte întâlniri în zona vestigiilor, vom încerca să realizăm un punct muzeal sau ceva de genul acesta astfel încât vestibulul staţiei să aibă rezervat un loc pentru ceea ce intră la interferenţa dintre vestigiile respective şi staţia de metrou. Le vom conserva pentru a putea fi văzute de public. Costurile de încastrare sunt minime şi nu afectează în niciun fel valoarea proiectului", a precizat la acel moment pentru B365.ro Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA.

Proiectul Esplanada

O altă investiţie de aproape un miliard de euro a fost anunţată în 2004 şi prevedea construirea un mall, a unor clădiri de birouri şi rezidenţiale, în apropiere de Piaţa Unirii, pe un teren de 10,7 ha. Proiectul Esplanada a rămas doar la stadiul de machetă frumoasă, după ce dezvoltatorul TriGranit Development Ro-mânia a anunţat în 2011 că şi-a suspendat activitatea pentru trei ani. „Proiectul este în stand-by pe o perioadă nedeterminată, după ce a rămas să fie avizat de mai multe ministere", a declarat recent Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit, potrivit politici.weebly.com.

Dorobanţi Tower

Biroul de arhitectură al celebrei Zaha Hadid plănuia în 2008 să ridice în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.

Cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bucureşti

O companie irlandeză, care a plătit 53 de milioane de euro pe un teren în Titan lui Eduard Ioan Dan Romalo, a depus în 2007 documentaţia la Primăria Sectorului 3 pentru a construi pe acel teren un mall şi circa 1.000 de apartamente. “Când irlandezii au venit la primărie săptămâna trecută, pentru a solicita certificatul de urbanism, în documentele prin care atestă că sunt proprietarii terenului, am văzut că tranzacţia prin care aceştia l-au cumpărat s-a ridicat la 53 de milioane de euro. Este cea mai mare tranzacţie cu un teren din sectorul 3 şi cred că este, totodată, cea mai mare tranzacţie cu un teren din Bucureşti”, a declarat la acea vreme agenţiei Mediafax Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef la Primăria Sectorului 3.

Casa Radio

Nici aici lucrările nu au fost terminate. Proiectul de peste 700 milioane de euro a intrat în stand-by după ce Primăria Sectorului 1 a atacat în instanţă planul urbanistic zonal (PUZ), potrivit politici.weebly.com.