"Banca Naţională a încurajat întotdeauna soluţiile individuale, de la caz la caz, discuţii între debitor şi bancă, cred că este primul aspect de care trebuie ţinut cont şi, dacă este să vorbim de soluţii de sistem, trebuie să nu vorbim de una discriminatorie în raport cu ceilalţi debitori în alte valute", a afirmat Suciu.

El a arătat că băncile sunt cele care trebuie să-şi evalueze cazurile cu probleme şi să găsească soluţii, în concordanţă cu capacitatea lor de a răspunde la această situaţie.

La rândul său, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a precizat că Banca Naţională nu poate interveni cu reglementări care să afecteze piaţa liberă, reluând ideea că impactul aprecierii francului elveţian asupra sistemului bancar nu poate fi major.

Suciu a precizat că nu au fost stabilite încă detalii privind vizita ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, la BNR, dar că este binevenit.

"BNR este dispusă la orice discuţie cu toate instituţiile statului şi vom pune la dispoziţie toate datele pe care le avem. (...) Evident că se poate discuta orice (privind soluţiile - n.r.), dacă cineva îşi asumă anumite costuri, fie băncile, fie bugetul, pentru că implică anumite costuri", a spus Suciu.

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Finanţelor, Darius Vâlcov, să discute cu oficialii BNR despre situaţia creată prin creşterea bruscă a francului elveţian în raport cu euro şi leu, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale, informaţie confirmată ulterior de premier.

"I-am cerut ministrului să discute cu BNR şi să fie propuse măsuri", a spus Ponta.

Cursul francului elveţian anunţat de banca centrală a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei/franc, şi a atins un nou maxim. Astfel, referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro impus în 2011 a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

Românii care au credite imobiliare în franci elveţieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, luând în calcul cursul anunţat joi.

Debitorii care au contractat de la bănci împrumuturi în franci elveţieni ar fi plătit pentru o rată medie de 500-600 de franci între aproape 1900 şi 2.250 lei pe lună, valori calculate la cursul de miercuri anunţat de BNR.

În schimb, după creşterea bruscă înregistrată joi, pentru aceeaşi rată suma de plată urcă la 2.200 - 2.600 de lei, astfel că de la o zi la alta au o datorie suplimentară de 300-350 de lei.

Finanţările în franci elveţieni au o pondere de 4,5% în soldul total al împrumuturilor din sistemul bancar, din care 3,8% revine populaţiei şi 0,7% firmelor.

Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor se situa în luna noiembrie a anului trecut la 213,66 miliarde lei. Raportat la această valoare, împrumuturile în franci pentru persoane fizice reprezintă 8,12 miliarde lei.