♦Fostul CEO al Electrica a mai spus la Forumul pentru Democraţie şi Relaţii Transatlantice din Sinaia că România trebuie să grăbească proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom şi Romgaz.

Transelectrica (simbol bursier TEL), compania naţională de transport al energiei electrice, este membru şi acţionar în două centre regionale de securitate energetică, unul în Germania, la Munchen şi altul în sud-est, în Grecia, însă România ar putea avea un centru regional de securitate energetică în care să fie incluse Ucraina şi Republica Moldova, consideră Corina Popescu, fost CEO al al distribuitorul şi furnizorului de energie electrică Electrica (simbol bursier EL) şi cofondatoare a companiei de consultanţă Swift Energy Romania.

„Nu mulţi oameni ştiu că România a devenit în 2018 ambasador la Uniunea Europeană pentru Moldova şi Ucraina. I-am susţinut să se deconecteze la sistemul rusesc şi să se conecteze la cel european. Primul test cu deconectarea a fost făcut în ziua în care a izbucnit războiul în Ucraina. Sunt puţini oameni care ştiu asta. În acea noapte în care Rusia a atacat Ucraina, sistemele energetice din Ucraina şi Republica Moldova au fost deconectate şi au început testul de a fi conectate la sistemul european. Testul era plănuit să fie făcut într-un an şi a fost finalizat în trei săptămâni. Acest lucru a fost esenţial în a ajuta Ucraina să depăşească o perioadă de timp teribilă. Am mutat electricitatea din nord-vestul Ucrainei către sud-est folosind sistemele noastre naţionale”, a spus Corina Popescu.

Ea a fost prezentă în calitate de speaker la conferinţa inaugurală a Forumului Pentru Democraţie şi Relaţii Transatlantice de la Sinaia, co-organizat şi co-fondat de Dr. Nawaf Salameh, Preşedinte Fondator, Alexandrion Group şi de Amb. Adrian Zuckerman (ret.), Of Counsel DLA Piper US. Corina Popescu a mai spus că sectorul energiei rămâne unul puternic şi strategic pentru România, iar ţara noastră a demonstrat că poate avea un centru de securitate energetică.

„În prezent, continuăm să livrăm o securitate a aprovizionării în regiune. Anul viitor aş fi foarte fericită dacă ministrul Energiei va susţine şi va lupta pentru România pentru a avea centrul de securitate regional pentru această parte a Europei, incluzând Ucraina şi Republica Moldova, în România. Am dovedit că suntem capabili să facem acest lucru. Începând din a doua jumătate a lunii noiembrie am început schimburi comerciale cu Ucraina. Până acum, din momentul în care a început războiul şi fiind interconectaţi prin sistemul european, doar i-am ajutat să treacă peste război. Acum am început schimburile comerciale. Anul viitor vom fi invitaţi să facem parte din Asociaţia Europeană a Sistemului de Transport şi să fim oficial în sistemul european”, a adăugat reprezentanta Swift Energy Romania.

Întrebată de ZF de ce este necesară crearea unui centru de securitate energetică în România, care să cuprindă Ucraina şi Republica Moldova, Corina Popescu a spus că acest lucru ar aduce recunoaştere specialiştilor români, iar proiectele mari din această parte a Europei vor fi analizate şi comparate.

„Eu mi-aş dori să avem în România un centru regional de securitate energetică, pentru că România a fost ambasadorul celor două ţări. Experţii români au luptat la Bruxelles să se întâmple proiectul acesta de interconectare sincron. În primul rând, ar fi o recunoaştere pentru specialişti şi în al doilea rând, proiectele mari de investiţii primesc în aceste centre un fel de <god bless you>. Dacă la un moment dat o centrală din România vă concura cu una din Ucraina, centrul ar urma să facă analiza de adecvanţă, iar cea care este mai propice pentru regiune este aleasă. Se face o diferenţiere”, a spus Corina Popescu pentru ZF.

Ce a mai spus Corina Popescu pentru ZF:

Sunt multe proiecte de investiţii pe care trebuie să le faci într-un anumit timp. Mă uit la ce se întâmplă în sectorul energiei regenerabile. Sunt atât de multe autorizaţii pe care trebuie să le obţii şi toată lumea reacţionează destul de greu, nu transmit totul, studiile, ATR-urile, avizele, încât într-o ţară vecină un proiect se dezvoltă în şase luni, iar la noi durează şi doi ani. Asta cumva impactează pentru că suntem cumva într-o cursă pentru aceste investiţii şi cine reuşeşte să le finalizeze primul, acela va beneficia mai mult. Foarte încet se mişcă dezvoltarea proiectelor. Ar trebui simplificată partea de legislaţie. Guvernul a încercat să implementeze şi cumva să ajute sectorul, dar în continuare tot procesul acesta de autorizare pentru investiţii, modul în care sunt făcute licitaţiile este foarte deficitar.

Petrolul va ţine până când va fi înlocuit cu o tehnologie low carbon, iar lucrul acesta deja se întâmplă. Uitaţi-vă ce se întâmplă în sectorul energiei electrice, s-au dezvoltat şi s-au ieftinit atât de multe tehnologii, încât petrolul la un moment dat va fi înlocuit cu altceva.

Fiecare companie, indiferent că este sau nu de stat, are propriile planuri. Ce cred că este foarte important şi chiar aş trage un semnal de alarmă, este că directiva NIS2 trebuie să o implementeze. Cred că toată lumea din toate companiile ar trebui să se aplece asupra acestei securităţi cibernetice. Sunt alte state membre UE mai avansate decât România în această direcţie. România este cumva în prima linie în acest război, deci ar trebui să se aplece mai mult. În planurile de investiţii, companiile ar trebui să promoveze şi investiţii pe linia aceasta de securitate cibernetică. Sunt investiţii pe care trebuie să le facă şi pe care ulterior le pot controla cu proprii oameni.

Cu sistemul energetic am devenit parte a Sistemului European mai devreme decât România a devenit membru al Uniunii Europene, pentru că am reuşit să ne interconectăm sistemele cu cele europene în 2004, România devenind membru UE în 2007. Acest lucru a fost realizat cu profesionalismul oamenilor care au lucrat în domeniu. Suntem binecuvântaţi că avem în mixul nostru toate resursele naturale – nuclear, apă, cărbuni, gaz, vânt şi soare. Cred că având acest mix, am reuşit să livrăm securitate în această parte a regiunii.

Nu multă lume ştie că primul trigger pentru criza europeană din energie nu a fost războiul, ci un an fără vânt. Prima ţară care a început să aibă probleme a fost Germania, pentru că ei au o producţie uriaşă de energie eoliană în partea de nord.

Cred că România trebuie să grăbească proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, pentru că, pentru a îmbunătăţi şi creşte producţia de energie regenerabilă, ai nevoie de alte surse care pot oferi flexibilitate în sistem. Acest lucru poate fi făcut cu gaz.

Ce a afirmat Alin Diniţă, rector al Universităţii de Petrol şi Gaze din Ploieşti, în timpul conferinţei:

În Neptun Deep din Marea Neagră am descoperit gaz care va asigura pentru România libertatea energetică în următorii 10 până la 20 de ani. Sunt multe posibilităţi pentru a asigura viitorul întregii industrii.

Ne adaptăm şi avem expertiză în hidrogen. Avem expertiză în energie geotermală. Vom finaliza acum sau poate anul viitor un proiect de 3 milioane de euro pentru extracţie de energie geotermală şi a o folosi în campusul universitar.

Petrolul nu va înceta să existe în următorii 50-100 de ani. Vom înceta să-l folosim ca şi combustibil fosil, dar petrolul este folosit în industria farmaceutică şi în multe alte industrii. Nu va fi uşor să renunţăm să petrol în viitorul apropiat. Cred că gazul va alimenta energia lumii pentru mulţi, mulţi ani de acum înainte.

Avem ţinta zero emisii de carbon până în 2050. Cred că nu va fi uşor. Cred că nu facem paşi mici, ci că sărim peste nişte paşi, deoarece costul eliminării industriei petrolului va fi mare pentru oamenii de rând. Cred că trebuie să ne gândim mai mult din perspectiva socială, nu doar în beneficiul unor companii.

Am început să producem mai multă energie, dar sistemul electric din România nu este prea bun. Ar trebui să investim în reţea.

Caragele este un alt proiect de extracţie de gaz cu potenţial. Încercăm să dezvoltăm tehnologie să mergem mai adânc. Avem rezervoare de petrol şi gaze, dar nu le putem accesa. În România, sistemul naţional de transport al gazelor naturale este vechi de 40 de ani. Este gestionat de compania Transgaz.

Petrom şi Romgaz colaborează, iar Transgaz va fi implicată în transportul acestor gaze din Neptun Deep. Cred că în viitorul apropiat sectorul energiei va creşte în România, dar mai ales în ceea ce priveşte partea de petrol şi gaze.

Avem de asemenea expertiză în energie verde. Dezvoltăm din ce în ce mai mult solar şi vânt. Din punctul meu de vedere, energie nucleară va fi viitorul pentru toate ţările.