Grecia a făcut "un pas spre ieşirea din zona euro", a apreciat un ministru adjunct rus al Economiei, Aleksei Lihaciov, relatează Le Monde în pagina electronică.

Cu toate acestea, el a afirmat că este prematur să se spună dacă Grecia "va merge până la capătul drumului".

"O eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar fi o terapie de şoc pentru Uniunea Europeană", a continuat el, adăugând că se aşteaptă, "în primă fază, la o prăbuşire a euro în faţa dolarului, dar nu în manieră catastrofală".

O reacţie dură a venit din partea Berlinului.

Ministrul german al Economiei, Sigmar Gabriel, a denunţat referendumul organizat în Grecia, apreciind că premierul grec Alexis Tsipras a "aneantizat ultima pasarelă prin care un compromis ar fi putut fi găsit".

Noi negocieri sunt "greu de imaginat", deoarece Tsipras "a tăiat ultimele punţi" dintre Grecia şi Europa, a declarat el.

În schimb, preşedintele italian Sergio Mattarella le-a cerut europenilor să-şi arate "solidaritatea" faţă de Grecia, care "face parte din Europa". De asemenea, el le-a cerut liderilor greci să de dovadă de acelaşi spirit.

Şeful statului italian a apreciat că decizia cetăţenilor greci trebuie tratată cu "respect".

Uniunea Europeană are nevoie de "scenarii inedite, care să le ceară tuturor un simţ al responsabilităţii, o viziune pe termen lung şi strategică", a subliniat el.

Zona euro "este în măsură să facă faţă unei crize de încredere şi unor eventuale atacuri speculative", dă asigurări un comunicat al Ministerului italian al Economiei şi Finanţelor.

În Spania, Podemos a salutat o victorie a democraţiei.

Pablo Iglesias, liderul partidului antiliberal spaniol Podemos, aliat al Syriza, şi-a manifestat bucuria după anunţarea primelor rezultate parţiale care indică o victorie a taberei "nu" în referendumul din Grecia, apreciind că "democraţia a câştigat" în această ţară.

"Respirăm bucurie la sediul Syriza", a afirmat la rândul său Rafael Mayoral, un alt lider al Podemos, prezent în Grecia.

În schimb, potrivit El Pais, premierul spaniol Mariano Rajoy a convocat de urgenţă, pentru luni dimineaţă, Comisia pentru Afaceri Economice.

Potrivit rezultatelor anunţate după numărarea a 89,95 la sută din voturi, 61,41 % dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,59 % s-au pronunţat în favoarea acestora.

Prezenţa la urne a fost de 62,18 %.

Întrebarea adresată la referendum a fost: "Ar trebui acceptată propunerea formulată către Eurogrup, pe 25 iunie, de Comisia Europeană, de Banca Centrală Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional?" Prima căsuţă pe buletinul de referendum a fost "nu", iar a doua "da".

Referendumul de duminică a fost organizat la iniţiativa premierului de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, care a vrut să afle opiniile majorităţii cetăţenilor despre măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendum. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă o plată de 1,6 miliarde de euro către FMI.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.