Dana Mustaţă, în vârstă de 35 de ani, a vorbit pentru MEDIAFAX despre parcursul ei de cercetătoare şi de profesor-asistent în studii de televiziune şi jurnalism la Universitatea din Groningen, începând din august 2011.

Născută la Slatina, în 1979, Dana Mustaţă a părăsit România imediat după terminarea liceului, când a avut şansa să obţină o bursă de studiu în Olanda, la Colegiul Universitar din Utrecht. Acolo a obţinut o diplomă de licenţă (Bachelor of Arts) cu specializare în ştiinţe sociale, sociologie, antropologie, psihologie şi jurnalism. Şi-a continuat studiile cu un master în film şi televiziune la Universitatea din Amsterdam, după care a urmat un master de cercetare la Universitatea din Utrecht, aceea fiind perioada în care şi-a dezvoltat interesul pentru istoria Televiziunii Române. Era aceeaşi perioadă în care în România apăreau primele articole în presă despre dosarele radio-televiziunii publice.

"Atunci mi-am început doctoratul pe istoria Televiziunii Române, în 2006, la Universitatea din Utrecht, iar proiectul l-am susţinut în 2011 şi practic teza de doctorat a fost o primă istorie a Televiziunii Române", îşi aminteşte Dana Mustaţă.

- Transmisia live a Revoluţiei Române, la TVR, în decembrie 1989

Dana Mustaţă, care de formaţie este istoric de televiziune, spune că rostul său este să înţeleagă ce s-a întâmplat în decembrie 1989, nu să facă judecăţi despre cine a fost vinovat.

"Dacă vrem să înţelegem ce s-a întâmplat în momentul din decembrie '89, trebuie să contextualizăm acel moment şi să ne uităm cam ce s-a întâmplat în ultima decadă a perioadei Ceauşescu, când practic spiritele împotriva regimului, împotriva lui Ceauşescu deveniseră din ce în ce mai aprinse, când erau deja schimbări politice în celelalte ţări şi când, la un moment dat, devenise clar că Ceauşescu trebuia să plece, să cadă de la putere. Practic, Revoluţia, transmisiunea în direct a Revoluţiei trebuie văzută prin prisma a ceea ce s-a întâmplat de la începutul anilor '80 încoace", spune Dana Mustaţă.

Deşi nu crede că la momentul respectiv Televiziunea Română a manipulat oamenii să iasă în stradă, Dana Mustaţă spune că este important să ne punem foarte atent întrebarea "Ce rol are televiziunea?".

"Şi mă refer aici nu la instituţia televiziunii, cât la televiziune ca un mediu de comunicare în masă. Ce rol poate avea acest mediu într-un eveniment de aşa anvengură? Practic, rezultatele din teza mea de doctorat au fost că ce s-a întâmplat, lupta care s-a dus la Revoluţie între revoluţionari - care au fost oameni, telespectatori ieşiţi în stradă -, pe de o parte, Ceauşescu, pe de altă parte, şi Securitatea, pe de altă parte, a fost o luptă care a început pe la începutul anilor '80. Iar Revoluţia a fost momentul oportun pentru ca acea luptă între aceşti trei practic jucători-cheie să treacă dintr-un mediu privat - pentru că ea exista într-un mediu privat şi acel mediu privat era supravegheat, monitorizat de către Securitate -, iar momentul decembrie '89 a fost momentul în care ceva ce se întâmpla deja în mediul privat a putut ieşi în spaţiul public", explică cercetătoarea.

- Redeschiderea dosarului Revoluţiei şi efectul faptului că după 1989 românii şi-au întors spatele propriei lor istorii, neînţelegând de fapt ce s-a întâmplat

"Cred că ce se întâmplă acum în România este ceva ce se întâmplă şi în alte ţări şi este ceva normal", consideră Dana Mustaţă. "Imediat după '89, noi ne-am întors spatele propriei noastre istorii, am vrut să judecăm fără a înţelege ce s-a întâmplat şi cred că încă nu avem o înţelegere pe deplin a ceea ce s-a întâmplat înainte de '89", explică aceasta.

"Că se judecă ce s-a întâmplat, bineînţeles, este nevoie de asta, dar aş pleda şi pentru a înţelege, de fapt, ce s-a întâmplat. Şi cred că este de natura istoricilor să înţeleagă, să încerce să cerceteze, să studieze şi să facă public ceea ce s-a întâmplat. Că se întâmplă acum şi nu s-a întâmplat mai devreme cred că are de-a face cu psihologia postsocialistă care nu se regăseşte numai în România, se regăseşte şi în alte ţări, în afară de fosta Germanie, care a fost prima care şi-a deconspirat trecutul", mai spune Dana Mustaţă.

- Psihologia postsocialistă reflectată în media din Europa de Est: România a fost "extrema rea" a fostului bloc sovietic

Din septembrie 2013, Dana Mustaţă coordonează proiectul "Television Histories in (Post)Socialist Europe", în care sunt analizate, printre altele, diferenţele şi asemănările din media din diferite ţări din estul Europei.

"Este un proiect care încă se desfăşoară, din care fac parte mai mulţi cercetători specializaţi în istorie de televiziune din diverse ţări şi, prin comunicarea, colaborarea dintre noi, ne-am dat seama că au existat anumite diferenţe, au existat şi similarităţi între ţările fostului bloc sovietic. România a fost în anii '80 extrema rea, să spunem aşa. Am avut un regim dictatorial care s-a resimţit foarte mult în cultura de televiziune. Fosta Iugoslavie, pe de altă parte, a fost extrema puţin mai pozitivă, la modul că ei au mai avut programe de divertisment, de exemplu", explică Dana Mustaţă.

În anii '80, însă, România a fost o ţară atipică din acest punct de vedere, mai spune cercetătoarea română.

"Până în anii '80 regăsim foarte multe similarităţi între televiziunea din România şi celelalte televiziuni din estul Europei, dar şi cu celelalte televiziuni din Europa vestică. Şi asta e mai puţin cunoscut. Tindem să facem diferenţa asta - televiziunea Europei de Vest versus televiziunea Europei de Est. Au fost diferenţe politice, dar au fost şi multe colaborări între aceste două regiuni din Europa, au fost şi multe similarităţi, au fost programe, formate care au fost similare (...) Şi Anikó Imre de la University of Southern California a făcut o cercetare pe felul în care un anumit format de televiziune german practic a fost copiat şi în alte ţări. În Ungaria, de exemplu, a existat un format care aducea puţin a «Reflectorul» nostru de altădată", a exemplificat Dana Mustaţă.

- Media din România: consumul mare de divertisment, o angoasă care vine din trecut

Dana Mustaţă remarcă numărul mare de televiziuni din România, însă precizează că acestea funcţionează pe o anumită piaţă de media.

"Când vorbim despre mediul audiovizual în momentul de faţă nu putem nega că este vorba de o piaţă a media pe care televiziunile comerciale se bat, faţă de care televiziunea publică se simte puţin timorată sau încearcă să prindă din urmă această competiţie. Sinceră să fiu, în ţările vestice nu sunt atât de multe televiziuni private care să fie atât de accesibile ca la noi. Faptul că consumăm foarte mult divertisment acum poate că e şi o angoasă care vine din trecut, spun eu. Faptul că unele posturi de televiziune vor să ofere o televiziune care vinde are de-a face cu dinamica pieţei şi n-o putem nega. Televiziunea care se vinde există şi în alte ţări din Europa, nu este numai România. În diverse ţări se vând diverse conţinuturi de televiziune, la noi, în România, într-adevăr asta se vinde (divertismentul de o calitate mai scăzută, n.r.). Însă asta porneşte până la urmă de la dinamica pieţei", a explicat Dana Mustaţă.

- Melanjul între politic şi media în România - românii nu au înţeles pe deplin că lucrurile nu se schimbă peste noapte

Dana Mustaţă crede că, imediat după 1989, românii şi-au întors puţin spatele la propria lor istorie. "Practic am fost judecaţi după anumite norme care aveau de-a face cu independenţa editorială, libertatea de expresie ş.a.m.d., care erau norme noi pentru cultura noastră audiovizuală. Ce pot să spun în privinţa asta este că. dacă vrem să înţelegem ok ce se întâmplă acum, înainte de a judeca, trebuie să încercăm să înţelegem", spune cercetătoarea.

"Interferenţa asta politică cred că vine dintr-o lipsă a noastră, a societăţii civile, poate şi a istoricilor, cercetătorilor de a încerca să înţeleagă cu ce bagaj am venit noi din comunism şi atunci, dacă e să evaluăm performanţele curente ale televiziunii din România actuală, atunci trebuie să luăm în considerare bagajul nostru politic şi că lucrurile nu se schimbă peste noapte. Dacă vorbim de TVR, trebuie să studiem practic istoria managementului în TVR după '89, să ne punem întrebări ce s-a schimbat de la un management la altul, de la o conducere la alta, de ce au fost schimbările respective? Cred că sunt multe întrebări pe care le-am abordat din punct de vedere al judecăţii. Şi eu aş spune, înainte să judecăm, haideţi să înţelegem puţin, să ne înţelegem istoria şi, dacă e să judecăm sau să analizăm ce se întâmplă în prezent, s-o facem prin perspectiva unei înţelegeri şi a unor cunoştinţe ale propriului nostru trecut, de televiziune în cazul de faţă", mai spune Dana Mustaţă.

- Cunoaşterea propriului trecut prin intermediul arhivelor

Dana Mustaţă pledează pentru digitalizarea arhivelor din România, inclusiv cea a Televiziunii Române, în acord cu ce se întâmplă în celelalte ţări europene. În prezent, Arhiva TVR cuprinde un total de 240.000 de ore de imagini, dintre care sunt digitalizate sub 10%.

"Bineînţeles că în Europa sunt ţări care au avut un start şi sunt mult peste noi în privinţa digitalizării. Faptul că noi nu suntem la acelaşi nivel ca şi celelalte ţări se explică prin mulţi factori, inclusiv lipsa de fonduri", a spus Dana Mustaţă.

Ea a precizat că evenimentele de genul Conferinţei Internaţionale "Unlocking Broadcast Archives from Eastern Europe", care a fost organizată pe 12-13 martie, la sediul TVR, şi la care a fost invitată, sunt benefice, pentru că prin colaborări sunt atrase şi finanţările. "Prin colaborări atragem atenţia că sunt materiale aici, care sunt valoroase şi pentru că sunt valoroase trebuie digitalizate, trebuie făcute accesibile", a mai spus Dana Mustaţă.

De altfel, între 2006 şi 2012, Dana Mustaţă a lucrat ca cercetător la proiectele europene Video Active (www.videoactive.eu) şi EUscreen (www.euscreen.eu). Pe platforma euscreen.eu sunt disponibile în prezent şi înregistrări digitalizate furnizate de Televiziunea Română. În plus, TVR s-a alăturat şi proiectului EUscreenXL, care îl va continua pe cel al euscreen.eu.

"Cred că lucrurile se schimbă, s-au schimbat de ceva ani încoace prin proiecte europene (...) EUscreen, care se numeşte acum EUscreenXL, a făcut accesibil online materiale digitalizate de la instituţii partenere din estul Europei, inclusiv Televiziunea Română. Şi, prin genul ăsta de proiecte, cei din afară, Uniunea Europeană, de exemplu, care ar putea finanţa proiecte de digitalizare, încep să ne cunoască puţin istoria şi să vadă ce fel de materiale avem de oferit. Dacă vrem să înţelegem Europa sau televiziunea în Europa, trebuie într-adevăr să facem accesibile şi aceste materiale. Iar pentru a le face accesibile, este nevoie de digitalizare", a concluzionat Dana Mustaţă.