Cea mai mare criptomonedă, bitcoin, a scăzut cu aproximativ trei sferturi faţă de vârful de 69.000 de dolari atins în noiembrie anul trecut.

Valoarea de piaţă a celor aproximativ 22.000 de criptomonede este acum la mai puţin de o treime din vârful de 3.000 de miliarde de dolari din noiembrie 2021, iar multe dintre ele sunt în comă, dacă nu chiar moarte.

Aceasta a fost o trezire brutală la realitate pentru o industrie care a început anul 2022 cu vise de adoptare instituţională generalizată la scară largă, de înlocuire a aurului cu bitcoin ca refugiu împotriva inflaţiei în lume, precum şi cu aprobări din partea unor persoane precum şeful Tesla Elon Musk.

Criptomonedele nu numai că au fost lovite de poziţia extrem de dură a Fed, dar căderea pieţei a declanşat şi prăbuşirea unui stablecoin numit TerraUSD, care a dus apoi la un "moment Lehman", în condiţiile în care fonduri şi brokeri precum Celsius şi Voyager au dat faliment.

Ceea ce unii au văzut ca fiind ultimul cui în sicriul cripto a fost prăbuşirea bursei FTX a lui Sam Bankman-Fried luna trecută.

Spre deosebire de 2017, când bitcoin s-a prăbuşit la fel de spectaculos, de data aceasta sunt mult mai puţini adepţii înrăiţi ai activelor cripto care prezic o revenire. Mai degrabă 2022 a devenit momentul "v-am spus eu că aşa o să fie" pentru autorităţile de reglementare, care s-au ţinut în mare parte la distanţă de lumea cripto sau chiar au interzis tranzacţionarea cu criptomonede.

Banca Centrală Europeană consideră că revenirea modestă a bitcoin-ului din această lună este "o ultimă încercare indusă în mod artificial înainte de drumul spre irelevanţă".

Într-adevăr, singurul factor atenuant în acest an a fost modul în care finanţele mainstream au scăpat în mare parte de contagiune. Excesele, împrumuturile necontrolate şi evaporarea a miliarde de dolari s-au petrecut în proporţie covârşitoare în cadrul ecosistemului cripto.

În acelaşi timp, ideea că finanţele descentralizate şi criptomonedele private pot funcţiona în umbra sistemului bancar tradiţional şi pot prospera pare acum iluzorie.

Pe măsură ce investitorii de retail şi cei instituţionali îşi pierd încrederea în operatorii cripto, o serie de voci politice şi chiar baronii cripto se alătură preşedintelui SEC din SUA, Gary Gensler, pentru a cere o reglementare.

Ce va fi în 2023?

James Malcolm, strategul UBS, subliniază spune că bitcoin şi alte active ar putea supravieţui la margine, în zona nişelor din portofoliile de investiţii.

"Este greşit să spunem că acest lucru va muri complet, pentru că există elemente care pot fi utile în alte domenii şi probabil că există o piaţă modestă de criptomonede care va continua să prospere, la marginea pieţelor financiare", spune el.

Cu toate acestea, tipul de reglementare de care au nevoie investitorii pentru a se simţi în siguranţă în relaţiile cu brokerii şi bursele de criptomonede, fie că este vorba de transparenţă sau de adecvarea capitalului, ar putea dura luni, dacă nu ani, pentru a fi implementate.

"Unii manageri de active privesc acest lucru ca pe o călătorie de 10-15 ani până când activele digitale vor deveni pe deplin mainstream", a declarat Morgan Stanley într-o notă care rezumă discuţiile băncii cu industria cripto.

Între timp, anul viitor, lumea financiară tradiţională ar putea să se folosească de starea de rău a cripto pentru a-şi îmbunătăţi jocul: să achiziţioneze platforme şi active în lumea blockchain, să emită obligaţiuni sau poate chiar să lanseze mai multe monede digitale ale băncilor centrale.

După cum spune Malcolm de la UBS, s-ar putea să ajungem la concluzia că industria cripto a fost mai mult "o evoluţie decât o revoluţie pe pieţele financiare".