Fost candidat la preşedinţie şi primar de două ori al Bucureştiului, Sorin Oprescu a apărut în presă în septembrie, pentru a îndrepta felul în care sunt percepuţi oficialii locali în România. "Toată lumea crede că toţi cei din administraţia locală sunt hoţi, că toţi iau 10-15%", a declarat el pentru un jurnalist de televiziune. "Nu suntem toţi hoţi şi huligani", a adăugat primarul.

Câteva ore mai târziu, Oprescu a fost reţinut, fiind suspectat de luare de mită. Procurorii au afirmat că Oprescu, care neagă că ar fi comis vreo infracţiune, lucra într-un sistem în care companiile păstrau aproximativ o treime din profitul obţinut din contracte cu statul, restul fiind dat înapoi personalului din Primăria Bucureşti sub formă de mită.

Oprescu a fost ultimul ştab prins în campania anticorupţie care se intensifică în România, ceea ce ar putea debloca creşterea economică şi modernizarea necesară a oraşelor de provincie, comentează Reuters.

Procurorii au lansat investigaţii împotriva unora dintre cei mai puternici şi mai influenţi oameni din România, ţară în care corupţia alungă investitorii, iar evaziunea fiscală şi mita secătuiesc finanţele publice.

Trimiterea în judecată a premierului Victor Ponta în septembrie, pentru fals şi spălare de bani, a atras cea mai multă atenţie recent, dar zeci de primari din tot spectrul politic au fost de asemenea trimişi în faţa justiţiei, de la cel din Constanţa, până la cel din Sighetu Marmaţiei.

Primarii sunt puternici, menţionează Reuters, notând că românii au ales doi în funcţia de preşedinte începând din 2004 şi până în prezent.

Influenţa primarilor vine de asemenea din fondurile publice pe care le controlează - Primăria din Bucureşti şi primarii din cele şase sectoare ale capitalei au un buget anual de aproape două miliarde de euro -, dar şi din lucrul într-o administraţie publică puternic politizată.

Pentru partide, primarii sunt esenţiali pentru voturile în favoarea parlamentarilor, prin oferirea unor cadouri simbolice ca flori, băuturi sau tricouri alegătorilor. În plus, procurorul şef anticorupţie a afirmat că există dovezi potrivit cărora oficiali locali oferă partidelor din banii primiţi sub formă de mită.

Românii tind să aibă mai multă încredere în primarii lor decât în Guvernul central, un sondaj IRES arătând că mai mult de jumătate dintre bucureşteni l-ar vota din nou pe Oprescu dacă va fi găsit nevinovat.

Curăţarea administraţiei locale este o prioritate a DNA şi o cerinţă de Comisiei Europene, care monitorizează justiţia din România.

"Până acum nu am observat o încetinire a cazurilor de corupţie care implică primari din oraşe mari sau preşedinţi de Consilii Judeţene", a declarat pentru Reuters procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

"Este greu să explicăm de ce, în pofida investigaţiilor, situaţia continuă. O posibilă explicaţie ar fi magnitudinea fondurilor publice gestionate de decidenţi în administraţiile locale", a adăugat ea.

Începând din 2013, procurorii au trimis în judecată 92 de primari, 24 de viceprimari, 22 de preşedinţi de Consilii Judeţene şi zeci de alţi oficiali locali. Investigaţiile au arătat corupţia amplă din unele dintre cele mai mari oraşe din România.

Primarul din Iaşi a fost acuzat că a folosit poliţia pentru a-şi spiona amanta, un ministru de Finanţe a fost arestat pentru că a luat 1,5 milioane de euro mită în perioada când era primar şi a folosit banii pentru a-şi cumpăra tablouri, inclusiv unele semnate de Picasso şi Warhol. Primarul sectorului 5, cel mai sărac sector al Bucureştiului, este judecat pentru că ar fi luat 30 de milioane de euro mită. Toţi au negat acuzaţiile.

Cele mai multe investigaţii au dezvăluit că au fost date contracte unor firme care plătesc mită, ceea ce ar putea explica de ce infrastructura României este printre cele mai slab dezvoltate din Europa. Numeroase sate au drumuri din pietriş, iar aproximativ 40% dintre români nu au canalizare.

La câteva săptămâni după arestarea lui Oprescu, procurorii au început să ancheteze alţi oficiali municipali, sub suspiciunea că au luat mită pentru a favoriza firma Apa Nova, deţinută de compania franceză Veolia.

Procurorii au afirmat că aceştia şi-au folosit influenţa pentru a obţine mărirea tarifelor, ceea ce a crescut profitul net al firmei cu 38% în 2012. Apa Nova a precizat însă că şi-a respectat contractele şi că tarifele din Bucureşti sunt mai mici decât în alte oraşe din România.