Revolutie si reforma
N-ar fi trebuit sa surprinda pe nimeni demersurile din ultima luna si jumatate intreprinse de Rusia pentru a reteza lantul preturilor preferentiale la gazul livrat fostelor republici din CSI. Moscova promisese de mult ca va renunta la politica paguboasa de a livra ieftin produse energetice tarilor din CSI
N-ar fi trebuit sa surprinda pe nimeni demersurile din ultima luna si jumatate intreprinse de Rusia pentru a reteza lantul preturilor preferentiale la gazul livrat fostelor republici din CSI. Moscova promisese de mult ca va renunta la politica paguboasa de a livra ieftin produse energetice tarilor din CSI, pentru ca nu numai ca n-a fost rasplatita cu loialitate politica, dar unele din acest state au ajuns chiar sa faca revolutie (portocalie sau de alte culori) cu subventii la gaze din partea Rusiei. Astfel incat remarca unui oficial ucrainean, dupa care decizia de a scumpi gazul livrat Kievului e "o decizie politica" din partea Moscovei, trebuie citita de fapt invers: decizie politica a fost tocmai aceea, de pana acum, de a vinde mai ieftin "fratiorilor" din CSI.
Procesul de negociere a noilor preturi este abia la inceput, primele state vizate fiind Ucraina, Georgia, tarile baltice si Republica Moldova, astfel incat este de asteptat ca prima parte a anului viitor, cel putin, sa fie ocupata de reasezarea comertului energetic in zona. Nu insa in sensul alarmist in care situatia pare sa fie vazuta in presa de la noi, care s-a grabit sa avertizeze ca, daca negocierile cu Ucraina esueaza, Rusia ar putea taia gazul catre Europa (totul a pornit de la riposta Kievului, care a anuntat ca va impune Rusiei tarife mai mari - initial respinse de aceasta - la tranzitul de gaze prin conducta de pe teritoriul ucrainean, pe unde ajunge in Occident 80% din gazul rusesc).Ironia face ca Moscova sa se fi blindat perfect impotriva oricarei reactii occidentale defavorabile. In primul rand, gazoductul ruso-german pe sub Marea Baltica urmeaza sa ofere Vestului o alternativa frumoasa de transport fata de traversarea Ucrainei. In al doilea rand, ideea unui pret al pietei (fata de 50-80 de dolari/1.000 mc, Ucraina ar urma sa plateasca peste 200, iar Moldova 160, trezind reactia ingrijorata a presedintelui Traian Basescu) este ostentativ in spiritul cerintelor UE, care a cerut ea insasi Rusiei sa majoreze tarifele la consumul intern si sa livreze resurse energetice la preturile mondiale.
In al treilea rand, dar si cel mai spectaculos, Moscova a ales tocmai acest moment ca sa anunte, dupa cativa ani buni de promisiuni si amanari, liberalizarea completa a tranzactiilor cu actiuni Gazprom, ceea ce inseamna ca investitorii straini vor avea acces la aceste actiuni fara nici un fel de restrictii. Or, cine daca nu viitorii actionari straini ai Gazprom vor avea cel mai mare interes ca profitul marii companii rusesti sa nu mai fie afectat de vechile ei bartere si aranjamente din CSI?
Citeşte pe zf.ro
Citeşte pe Alephnews
Citeşte pe smartradio.ro
Citeşte pe comedymall.ro
Citeşte pe prosport.ro
Citeşte pe Gandul.ro
Citeşte pe MediaFLUX.ro
Citeşte pe MonitorulJustitiei.ro
