„România dobânzilor. România NeEducată. România NeApărată. Guvernarea PSD PNL a mai inventat un minister: Ministerul Dobânzilor. Şi acolo, coaliţia de Guvernare, condusă de Ciucă şi Ciolacu, a alocat un buget mai mare decât cel al Educaţiei sau al Apărării. Nu este un minister pentru români. Este un minister al datoriei care transformă banii românilor în dobânzi externe pentru împrumuturile făcute. Împrumuturi pentru Praful în ochi al creşterii economice şi al iluziei bunăstării românilor”, scrie pe Facebook Bogdan Rodeanu.

Deputatul USR afirmă că „realitatea este crudă: avem inflaţie şi deficit bugetar în creştere”.

„Măsurile USR de combatere a sărăciei şi de oprire a creşterii preţurilor sunt blocate de o majoritate parlamentară care susţine acest Guvern al Împrumutului Extern. Deficit cât mai mare. Împrumuturi cât mai grozave. Dobânzi extraordinare. Guvernare PSD PNL”, încheie Rodeanu.

Statul a ajuns să plătească pentru dobânzile la credite peste întreg bugetul Ministerului Apărării şi o sumă egală cu cea pe care o dă Ministerului Educaţiei. Guvernul a alocat Ministerului Educaţiei 2,1% din PIB în 2023 (32 mld. lei), deşi legea educaţiei spune că bugetul e de 6% din PIB.

Pe de altă parte, statul a plătit, în 2022, 2% din PIB – 29 mld. lei (5,8 mld. euro) doar pentru plata dobânzilor la credite, mai mult decât a primit Ministerul Apărării (25,9 mld. lei – credite bugetare).

Deficitul bugetar a fost, în 2022, de 81 de miliarde de lei (5,68% din PIB), cu 1,1 miliarde de lei peste cel din 2021. Pentru că PIB-ul a crescut, ajutat şi de inflaţia de 16%, deficitul pe anul trecut este ceva mai mic, raportat la PIB, faţă de 2021 (5,68%). În condiţiile în care deficitul rămâne însă foarte sus, datoria publică se acumulează puternic.

Statul a adăugat datoriei publice 77 de miliarde de lei (15,5 miliarde de euro) în 2022. Unii economişti spun că acest lucru nu ar fi o problemă, atâta vreme cât PIB-ul creşte şi, prin creşterea lui, deficitul rămâne la sub 50% din PIB. Dar nimeni nu poate garanta că PIB-ul va creşte, an de an, cu 4-5%. În plus, dacă PIB-ul ar creşte aşa cum arată statisticile, atunci şi veniturile bugetare ar trebui să crească pe măsură, prin urmare nevoia de îndatorare a statului să scadă.