♦ „Majoritatea acestor mici fermieri care iau subvenţii de la APIA încearcă să supravieţuiască cu subvenţia. Nici măcar pentru gospodăria proprie nu mai produc“.

România are aproximativ 31% din fermele înregistrate la nivelul Uniunii Europene, dintr-un total de 9,1 milioane de astfel de exploataţii, dublu faţă de Polonia, Italia şi aproape de trei ori mai mult decât Spania, arată un raport recent al Eurostat. Însă, paradoxul agriculturii locale este că, deşi ne batem „în cifre“ cu ţările din Vest, realitatea este că aproape un sfert din gospodăriile locale nu-şi permit să pună pe masă o dată la două zile carne sau o alternativă vegană la o masă cu proteine. Îngrijorător este faptul că acest procent a crescut în ultimii ani, în timp ce în Bulgaria, numărul doi în UE ca procent al populaţiei care nu-şi permite o dată la două zile o masă cu proteine, indicatorul a scăzut. De exemplu, în 2018, în România doar 18% din gospodării nu-şi permiteau să pună pe masă o farfurie cu carne, iar în fiecare an procentul a crescut. În Europa sunt doar şase ţări unde acest indicator depăşeşte 10%. În Bulgaria de exemplu, în 2018 acest indicator depăşea 36%, iar acum a coborât sub 25%, mai arată datele Eurostat.

Dan Ivaşcu, preşedintele Cooperativei Agricole „Unirea Gospodarilor Mihăileşti“, care reuneşte 5 membri fondatori şi peste 200 de gospodării producătoare de ouă, lapte, carne, cereale etc., spune că în România cele mai multe dintre ferme sunt de subzistenţă, adică nu pot asigura nici măcar traiul decent al fermierilor şi nu poate fi vorba de dezvoltare, pe când în ţări precum Polonia sau Ungaria, fermele sunt integrate, adică s-au făcut cooperative specializate pe fiecare sector şi atuncii micii producători vând către fabrici, care la rândul lor vând către lanţuri de magazine.

„Acolo există legiferat acest termen de suveranitate alimentară, nu există ca în Carrefour din Franţa de exemplu să aducă un caşcaval importat dacă el este produs în Franţa. La noi nu există aşa ceva. Produsele locale nu sunt prioritare. În plus, termenul de fermă a fost confundat cu exploataţiile comerciale, care sunt la limita subzistenţei. De asta avem vreo 8.000 de exploataţii pe lista APIA. De asta avem cel mai mare număr de ferme, dar cel mai mic randament la producţie, la procesare etc. Trebuie să delimităm lucrurile, în funcţie de suprafaţă să fie denumită exploataţia comercială şi gospodăria ţărănească pentru că aşa am aduce claritate şi să se spună că avem cel mai multe ferme“, a spus el. Dan Ivaşcu spune că în România sunt peste 3 milioane de gospodării care stau degeaba pentru că oamenii nu au viziune, plan sau resurse.

„Majoritatea acestor mici fermieri care iau subvenţii de la APIA încearcă să supravieţuiască cu subvenţia. Dacă această subvenţie ar fi retrasă toţi sunt în faliment. Mai mult de jumătate închid pentru că şi-au construit businessul pe subvenţie şi nu pe sustenabilitatea pe care trebuie să o avem într-o economie de piaţă. Acesta este pericolul care ne pândeşte. Majoritatea acestor exploataţii zootehnice sau agricole sunt sub limita subzistenţei, nu au din ce trăi pur si simplu. Nici măcar pentru gospodăria proprie nu mai produc“.

Mai mult, peste jumătate din suprafaţa de teren agricol din România este exploatată de fermieri cu mai puţin de 2 hectare, ceea ce aduce cu sine o productivitate scăzută.

Pe de altă parte, în România avem al doilea cel mai mic salariu minim pe economie (în euro) din UE, după Bulgaria şi deşi statisticile europene arată că avem unele dintre cele mai ieftine preţuri. Cu aceste preţuri, românii sunt campioni în ceea ce priveşte procentul cheltuielilor populaţiei pe alimente, băuturi şi catering (30%).

Pe de altă parte, 1,5 milioane de angajaţi cu salariul minim pe economie, adică undeva la 30% din totalul angajaţilor.