Un copil de aproape un an a murit şi alţi nouă, cei mai mulţi din judeţul Argeş, sunt internaţi la Spitalul Marie Curie din Capitală, după ce au contactat o infecţie digestivă gravă, potrivit Mediafax. Managerul Spitalului Marie Curie, Dan Buzatu, a declarat miercuri că cei 9 copii internaţi, cu vârste între şapte luni şi doi ani, suferă de sindrom hemofilic uremic, ceea ce înseamnă că afecţiunea duce la blocarea rinichilor, motiv pentru care copiii au fost supuşi dializei. Unul dintre copii, de 11 luni, a murit pe 4 februarie în urma complicaţiilor. El a fost adus de la Spitalul de Pediatrie din Piteşti în 3 februarie cu o stare generală gravă.

Medicii au stabilit că bebeluşii au contactat bacteria Escherichia Coli după ce au mâncat fructe şi legume nespălate sau au primit lapte insuficient preparat. Cele mai multe cazuri sunt din Argeş. O astfel de afecţiune debutează cu diaree, pacientul intră în insuficienţă renală şi trebuie dializat până când iese din criză, potrivit romaniatv.net.

Joi, Ministerul Sănătăţii a anunţat  că în cazul a cinci din cei 15 copii transportaţi din Argeş analizele au confirmat infecţia cu rotavirus. Totodată, ministerul a decis sancţionarea managerului şi a asistentei şefe a clinicii din Piteşti pentru nerespectarea condiţiilor de spitalizare. Direcţia de Sănătate Publică Argeş a anunţat că, începând de miercuri, de a ora 18.30 şi până joi la ora 8.00, au fost preluate, în urma apelului la 112, 13 cazuri de sindrom hemolotic uremic.

"E un tip de bacterie extrem de agresiv pentru ca atacă peretele vascular al organelor importante începând cu rinichii. E un tip de septicemie foarte gravă", a declarat, joi, dr. Mihaela Bălgrădean, directorul Clinicii de Pediatrie de la Spitalul “Marie Curie”.

Totodată, conducerea spitalului a anunţat că bebeluşii nu s–au îmbolnăvit în spitale. “E exclus ca bacteria să fie luată din spital, pentru că unii dintre cei aduşi la Bucureşti nici nu au fost internaţi la Piteşti”, a mai declarat dr. Mihaela Bălgrădean. "Să ştiţi că 20 de zile de dializă continuă înseamnă o afectare renală în perspectivă. Pot ajunge la boală cronică de rinichi şi la o dializă cronică", a explicat Mihaela Bălgrădean, şeful Secţiei de Nefrologie de la Spitalul "Marie Curie", pentru ProTV.

În alt judeţ, aproape 27.000 de oameni trebuie să îşi cumpere apa de băut încă patru luni de acum înainte, după ce autorităţile au descoperit că primeau apă potabilă dintr-un lac de acumulare din Dâmboviţa care a fost infectat cu o bacterie periculoasă. Localnicii nu pot folosi apa de la robinet pentru băut şi gătit şi stau la rând la cisternele trimise de compania de apă din judeţ. Consiliul Judeţean şi Prefectura spun că singura soluţie este construirea unei noi aducţiuni de apă, lucrare care ar dura peste patru luni şi ar costa peste 3 milioane de lei, scriu cei de la Digi24.

Ultimele teste făcute pe problele de apă prelevate de DSP Dâmboviţa ar arăta că bacteria identificată în apa de la Pucioasa a fost distrusă în urma tratamentului, dar apa nu poate fi consumată din cauza concentraţiei mari de clor pe care o conţine. Daca tratamentul cu clor s-ar opri, bacteria ar reapărea din nou.

Un alt scandal care a ţinut prima pagină a ziarelor a fost cel legat de victimele din Colectiv; mai mulţi doctori, atât din România cât şi din străinătate, au afirmat că mulţi dintre pacienţi ar fi avut şanse mai mari să scape dacă nu ar fi fost infectaţi cu bacterii din spitalele în care erau trataţi.

Klebsiella pneumoniae şi acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos şi sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit celor de la România Liberă. „Unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienţii (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”, a spus Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles.

Irina Codiţă, şefa Departamentului de Microbiologie şi Sănătate Publică din cadrul Institutului Cantacuzino, a declarat pentru PressOne că bacteriile din spitale sunt mai rezistente la antibiotice, datorită faptului că pacienţii sunt trataţi intensivi cu medicamente deosebit de puternice. Astfel, modificările prin care devin rezistente pot surveni prin mutaţiile unor gene sau prin transfer de gene între bacteriile care circulă în anumite "nişe ecologice".

“Sunt două cauze mari care conduc la persistenţa bacteriilor rezistente în spital. Prima cauză este administrarea antibioticelor. Antibioticele trebuie utilizate raţional. Există nişte reguli de administrare şi din punct de vedere al tipului de antibiotic, şi al duratei, şi al dozelor.

România, din păcate, se află printre ţările cu consum de antibiotice dintre cele mai mari. Oricum, în toată Europa, consumul de antibiotice este mult mai mare în fermele de animale decât la oameni. De aceea, la nivel european au fost introduse reguli care interzic utilizarea antibioticelor critice, adică cele utile şi în terapia infecţiilor umane.

A doua cauză majoră este lipsa de eficienţă cu care se limitează trecerea unor bacterii de la un pacient la altul sau posibilităţile de schimb genetic între bacterii. Asta ţine de condiţiile de spitalizare, de regulile care se aplică pentru prevenirea infecţiilor”, a declarat Codiţă pentru PressOne în luna decembrie.

Un studiu-pilot făcut în secţia de terapie intensivă din Spitalul Judeţean Buzău arată care sunt cele mai frecvente şi grave infecţii ce pot fi luate din unităţi medicale. Puţinele date despre infecţiile spitaliceşti furnizate de unităţile medicale de la noi arată ca infecţiile cu E-coli, o bacterie intestinală, Klebssiella, microorganism care afectează mai ales pacientii operaţi, şi stafilococul auriu, ce poate ajunge oriunde în corp provocand septicemie, sunt printre cele mai frecvente, potrivit site-ului Costintanasescu.ro.