Încă de la începutul invaziei ruse din Ucraina, China s-a poziţionat astfel încât să profite cât mai mult, politic şi economic. Şi reuşeşte, inclusiv pe seama consumatorilor şi a industriei din Germania, liderul economic al Europei.

Germania, mai ales sub cancelarul Angela Merkel, a considerat mult timp că Moscova este un partener de încredere, controlabil prin investiţii şi fluxuri comerciale, şi prin urmare şi-a adâncit dependenţa de gazele natural şi petrolul importate din Rusia. Agresiunile ruse din Ucraina au readus cea mai mare şi influentă economie europeană cu picioarele pe pământ.

Berlinul, dar şi majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană, caută acum să-şi reducă importurile de combustibili ruseşti pentru a nu mai contribui la finanţarea maşinăriei de război a Kremlinului. Între timp, China a ajuns să importe petrol rusesc mai mult ca niciodată şi deschide poduri care o leagă de Rusia. Simbolistica este evidentă.

Iar Berlinul a considerat cândva că Beijingul poate fi un aliat în apărarea glo­ba­lizării şi ordinii mondiale când fostul pre­şedinte Donald Trump a căutat se le şubre­zească. Guvernul german este mai prudent acum, dar preţul dependenţei este mare. Exporturile Germaniei către Rusia se pră­buşesc rapid, însă importurile sunt enorme, reflectând energia mult mai scumpă.

De asemenea, au crescut spectaculos importurile din China, mai ales cele de produse chimice. Exporturile, ca şi în cazul Rusiei, s-au dus în jos, dar nu la fel de mult. Rusia şi China profită astfel de crize pe care ele le-au provocat: una a energiei şi una care tensionează lanţurile de aprovizionare. Iar cele două ţări şi-au înteţit colaborarea.

În mai, Rusia a luat locul Arabiei Saudite ca primul exportator de petrol către China, livrările urcând cu 55% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, la un nivel record. Moscova este nevoită să vândă ţiţei la preţuri de dis­count din cauza embargoului impus petro­lului rus de majoritatea ţărilor occidentale. Acesta este unul din răspunsurile Europei şi Americii la atacurile ru­seşti din Ucraina.

China cumpără petrol de oriunde, nu doar din Rusia, cu toate că cererea pentru carburanţi a fost erodată de lockdown-urile cu care Beijingul încă insistă pentru a-şi pune în aplicare politica de tole­ranţă zero la COVID-19 şi de încetinire a economiei. Importatorii mari, precum gigantul de rafinare Sinopec şi compania de trading Zhenhua Oil, se grăbesc să profite de preţurile mici cerute de Rusia. China cumpără petrol aflat sub sancţi­uni occidentale şi de la Iran şi de la Venezuela, scrie CNN.

Rusia şi-a găsit un parte­ner de nădejde pentru comerţul cu petrol şi în India. Importurile indiene de ţiţei rusesc au crescut de aproape 9 ori din februarie până în mai. În februarie a început invazia rusă, iar de atunci preţurile au ex­plodat. Petrolul Brent, referinţa pentru piaţa internaţională, se tranzacţionează la 115 do­lari pe baril, dar a tatonat şi pragul de 130 de dolari în ultimele luni. Ţiţeiul rusesc este vân­dut „ţărilor prietene“ la un discount de 30-35 de dolari barilul, arată The Diplomat.

Preşedintele Chinei Xi Jinping este opti­mist în legătură cu noua relaţie specială pe care ţara sa o are cu Rusia. Recent, a declarat că se aşteaptă ca în următoarele luni comerţul chino-rus să stabilească noi recor­duri, în pofida sancţiunilor occidentale, po­trivit televiziunii ruse RT. În primele cinci luni ale anului, comerţul bilateral a crescut cu 30%.

„Comerţul în această perioadă a fost de ordinul zecilor de milioane de dolari şi ne putem aştepta la noi re­corduri în următoarele luni, ceea ce este o mărturie mă­reaţă a cooperării dintre naţiunile noastre“, a spus Xi la forumul economic de la St. Petersburg, Davosul ru­sesc, la care n-au participat reprezentanţi ai ţărilor occi­dentale. China şi Rusia şi-au extins legăturile comerciale şi de securitate în ultimul deceniu, însă n-au fost niciodată aliate.

Războiul din Ucraina şi interesele ambelor state de a şubrezi influenţa occidentală ar reprezenta un punct de cotitură în relaţia lor, notează think-tank-ul Council on Foreign Relations. Până atunci, Moscova şi Beijingul au încheiat, la St. Petersburg, un acord comercial pentru energie şi alimente. Iar cele două state se apropie tot mai mult, fizic, prin infrastructura de transport.

Luna aceasta a fost deschis circulaţiei primul pod-autostradă dintre Rusia şi China peste fluviul Amur. Simbolismul a fost evident. Tiruri chineze au transportat pe pod în Rusia cauciucuri şi produse electronice, iar transportatorii ruşi au adus în China ulei de soia şi lemn, potrivit guvernului de la Moscova. Curând va fi inaugurată o a doua traversare – primul pod de cale ferată peste marele fluviu care leagă cele două ţări. Spre comparaţie cu relaţia Chinei cu Rusia, importurile chineze de porumb din Ucraina s-au prăbuşit de la 1,26 milioane tone în mai 2021 la 126.727 tone în mai anul acesta.