Legea respectivă, care îl privează pe guvernatorul băncii de dreptul de a-şi numi asistenţii şi adaugă noi membri, numiţi politic, ai consiliului de politică monetară, are la origine nu numai dorinţa guvernului Viktor Orban de a controla banca centrală (deşi nu într-atât încât să cheltuiască pentru necesităţi curente rezervele valutare ale acesteia, aşa cum au circulat zvonuri în ultimele zile), ci şi antipatia premierului Orban faţă de guvernatorul Andras Simor (foto), o veche oaie neagră pentru şeful Fidesz.

În 2009, pe când era în opoziţie, Orban l-a acuzat pe Simor, precum şi pe diverşi oficiali ai guvernului, că şi-au transferat averile în companii din paradisuri fiscale, ca să le ferească de fiscul ungar. Simor a recunoscut atunci că are o companie înregistrată în Cipru, iar ulterior presa a dezvăluit că din 2007 până în 2008, 850 de milioane de forinţi din declaraţia de avere a lui Simor au dispărut, luând cel mai probabil calea companiei din Cipru, astfel încât guvernatorul nu mai figura în declaraţia din 2008 decât cu 67 de milioane de forinţi. Orban a cerut atunci demisia lui Simor, motivând că un guvernator de bancă centrală nu se cuvine să fie un milionar cu averea în paradisuri fiscale.

Dincolo de legea privind banca centrală, cauza tensiunilor dintre Ungaria şi FMI-UE se leagă de fapt de toată retorica anti-FMI şi anti-investitori străini a guvernului Orban, notează Danske Bank într-un raport, referindu-se la tendinţa guvernului de a arunca vina pe străini pentru dificultăţile economice ale ţării şi mai ales la deciziile de taxare suplimentară a băncilor sau a companiilor telecom ori la naţionalizarea sistemului de pensii private.

Întreruperea negocierilor pentru acordul preventiv cu FMI din cauza respectivei legi i-a alarmat pe investitori, în ciuda faptului că fundamentele economice ale ţării s-au îmbunătăţit, notează The Wall Street Journal. Deficitul bugetar a fost redus, balanţa de cont curent este excedentară, iar rezervele valutare sunt mult mai mari decât la vremea crizei din 2008, aşa încât Ungaria nu se află în pericol de incapacitate de plată, în condiţiile în care în februarie va începe rambursarea împrumutului UE-FMI din 2008.

În cele din urmă, Viktor Orban a cedat şi a anunţat vineri, după o întâlnire organizată la invitaţia lui Andras Simor, că guvernul şi banca centrală vor să încheie de urgenţă un acord de finanţare externă cu FMI şi UE.