♦ Comerţul alimentar este o piaţă de peste 20 de miliarde de euro, dominată clar de zece giganţi străini care au în România unu sau mai multe branduri fiecare ♦ În „umbra“ lor  se dezvoltă o serie de companii româneşti precum Annabella, Elan-Trio, Paco sau Diana şi alte zeci de mii de chioşcuri independente sau parte a unor reţele restrânse.

Ultimele două decenii, mar­ca­te de criza financiară ce a de­butat în 2009 pe de-o parte şi de dezvoltarea accelerată a reţelelor străine pe de alta, au dus la o schimbare semnificativă a comerţului cu dominantă alimentară. Astfel, în această perioadă în care piaţa s-a concentrat semnificativ la vârf, câteva zeci de branduri importante au dispărut, fie pentru că nu au avut priză la public, fie pentru că au fost preluate de concurenţă şi astfel magazinele au fost rebranduite. Ziarul Financiar a identificat 20 de mărci - zece româneşti şi zece deţinute de giganţi străini - peste care „s-a aşternut praful”.

Unul dintre cele mai recente exemple este cel al brandului local Zanfir, brand ce stătea pe o reţea de zece magazine. Lanţul de super­marketuri Mega Image a preluat de la familia de antreprenori Zanfir reţeaua cu acelaşi nume din Vrancea, unul dintre cei mai mari retaileri independenţi. Între timp, magazinele au fost deja rebranduite în Mega Image. Acesta este doar cel mai recent exemplu de acest tip, exemplele fiind multiple. Jucători moderni precum Profi, Mega Image şi Carrefour au preluat de-a lungul timpului reţele locale pe care le-au integrat sub umbrela proprie, consolidându-şi astfel poziţia pe piaţă şi acoperind zonele bune pe care retailerii români le ocupau de mai multă vreme. Spre exemplu, Profi, retailer cu circa 1.200 de magazine, controlat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, a cumpărat pe finalul lui 2019 reţeaua de aproape 20 de magazine Maya amplasate în judeţele Dâmboviţa şi Prahova.

În 2010, când se afla în portofoliul fostului acţio­nar, fondul de investiţii Enterprise Investors, Profi a mai preluat trei spaţii operate anterior de retailerii Ethos şi Fidelio în Târgovişte, Roman şi Paşcani. Acestea au fost primele investiţii finalizate de companie după ce a fost cumpărată de Enterprise In­vestors. Mai mult, încă din 2007, când Profi nu fusese preluat de fondul polonez de investiţii, retailerul a cumpărat reţeaua Al­bi­nuţa pentru 7,5 mil. euro de la compania litua­ni­ană Maxima LT. Cele nouă magazine Al­bi­nu­ţa au fost redenumite Profi circa un an mai târziu, investiţiile în rebranding fiind esti­mate la 1-2 mil. euro. De altfel, toate aceste bran­duri au dispărut de pe piaţă, la fel ca Zanfir sau Angst, ambele preluate de Mega Image.

Un alt motiv pentru care aceste mărci dispar este din cauza problemelor financiare apărute fie pe fondul crizei, fie pe fondul concurenţei puternice din partea străinilor care au forţă financiară în spate, forţă dată de un grup puternic.

Astfel, nume precum PIC, Univers’all, mic.ro sau Minimax sunt astăzi doar o amintire, aceste afaceri fiind închise după proceduri “dureroase” de insolvenţă sau faliment.

De altfel, astăzi nicio reţea locală de comerţ alimentar nu îşi face loc între cei mai mari zece, distanţa care desparte cele „două lumi” fiind uriaşă. Forţa financiară a acestor companii le-a făcut să câştige 60% din toată piaţa, restul fiind împărţit între 70.000 de mici chioşcari. Reţelele străine au doar 3.000 de magazine operate pe formate precum hipermarket, supermarket, proximitate modernă, cash&carry sau discount.

Astfel, cele mai puternice mărci româneşti din comerţul alimentar sunt astăzi Annabella, Elan-Trio, Succes Nic Com, Paco sau Diana. Cele mai multe dintre ele sunt nume regionale, antreprenorii din spatele lor alegând să îşi concentreze atenţia pe anumite zone ale ţării.

La polul opus, nume precum Lidl, Carrefour sau Kaufland nu mai au nevoie de nicio prezentare indiferent în ce colţ de România te afli, sute de magazine împânzind toată ţara.

Tocmai de aceea, Anabella are afaceri de circa 300 mil. lei, iar Cora, cel mai mic retailer modern, are un business de cinci ori mai mare cu doar 11 hipermarketuri.

Dintre cele zece reţele de comerţ modern din România, doar două au păstrat mărcile locale. Este vorba de Mega Image şi Profi. În cazul acestuia din urmă însă este vorba de o afacere controlată de-a lungul anilor de fonduri de investiţii, nu de un jucător strategic. Acesta e motivul pentru care a fost păstrat acest nume, pentru că nu exista un altul. La Mega Image însă, a fost alegerea grupului olandezo-belgian Ahold-Delhaize. Compania are de altfel aceeaşi politică peste tot, şi în ţările din regiune precum Serbia sau Grecia unde se merge chiar cu două mărci locale. Grupul are de altfel şi în România două branduri, al doilea – Shop&Go – este internaţional.

Spre deosebire de domeniul FMCG, unde numărul de mărci româneşti este în continuare mare, unele având poziţii chiar de top în piaţa în care activează, în retail situaţia e diferită.

Mai exact, atunci când francezii de la Carrefour au preluat magazinele Artima,în 2007,  brandul a dispărut rapid, fiind înlocuit cu Carrefour Market. De regulă, reţelele internaţionale şi-au pus numele pe toate unităţile preluate, indiferent ce brand aveau înainte şi cât de puternic era.

Nu doar mărcile româneşti au fost date uitării însă, hipermarketurile Real, supermarketurile Interex şi gMarket sunt doar o amintire. Mai recent, sigla Billa a „căzut”  de pe magazine pentru a-i lua locul Carrefour. La fel ca în cazul mărcilor româneşti, şi cele străine au fost “răpuse” de una din două cauze: o tranzacţie sau lipsa de priză la public. Spre exemplu, AB Cool Food era o marcă lansată de Mega Image pentru a fi pusă pe un magazin de produse congelate. A fost un test care însă nu a durat prea multă vreme. Tot Mega Image a renunţat şi la formatul de discount Red Market pentru a-şi concentra atenţia pe brandul care funcţiona mai bine. Afacerea din România Plus Discount a fost preluată de Lidl, iar magazinele XXL Mega Discount - un format mai mare al nemţilor de la Rewe - au fost remodelate pentru a include o unitate Penny Market. Doar acesta din urmă este brandul păstrat de nemţi în România.

Specialiştii şi consultanţii spun că schimbările nu se vor opri aici, în continuare vor avea loc tranzacţii - între jucătorii străini sau între aceştia şi companii româneşti - astfel că piaţa se va concentra şi mai tare după modelul din Occident. E posibil să vină şi nume noi în România, cum e cazul Aldi sau Jeronimo Martins (care deţine formatul polonez) Biedronka, aceştia din urmă anunţându-şi intenţia. Deci loc de schimbare încă există.