Instalat la presedintia CEC cu doar opt luni in urma, Enache Jiru va fi, cel mai probabil, inlocuit din functie in urmatoarea perioada. Surse din piata spun ca principalul favorit pentru preluarea conducerii CEC este Eugen Radulescu, actual consilier al guvernatorului Bancii Nationale.

O cautare fara sfarsit - cam asa ar putea fi descrisa, de 15 ani incoace, gasirea unui presedinte pentru conducerea celei mai vechi institutii financiare romanesti - Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Dupa 1989, la sefia CEC s-au perindat mai multe nume, unele controversate si care mai de care mai "colorate politic". De aceea probabil nici unul dintre conducatorii CEC nu a supravietuit partidului de guvernamant care-l desemnase pe post.  

De ce nu poate avea CEC un presedinte care sa reziste in functie? Si cum este afectata banca de acest periplu fara sfarsit de oameni la varf?

"Implicarea politicului in conducerea CEC este prea puternica si nu aduce bancii decat prejudicii", spune presedintele uneia dintre bancile interesate sa cumpere CEC, atunci cand va fi scos la privatizare. Cand se va intampla, nu este prea sigur - desi, cu siguranta, procesul nu mai poate fi intarziat prea mult.  Pana una-alta, CEC este detinut in totalitate de stat. Prin intermediul Ministerului de Finante, statul este principalul actionar al CEC si desemneaza presedintele si conducerea executiva a bancii. Motiv pentru care, dintotdeauna, autoritatile au inteles sa conduca banca mai mult pe criterii politice. O data cu ultima schimbare a partidului de guvernamant, lucrurile par sa urmeze exact acelasi tipar.

"Din punct de vedere politic, s-a luat decizia ca actionarul majoritar sa procedeze la schimbari in toate structurile in care este implicat", spune Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat. Ferindu-se totusi sa confirme schimbarea actualului presedinte, Enache Jiru, Vosganian spune ca "Eugen Radulescu este un om care, ca profil profesional, ar fi potrivit pentru a conduce CEC". 

Radulescu a condus Banca Agricola din 1999, cand aceasta a intrat sub controlul BNR, pana la momentul preluarii ei de catre Raiffeisen. In prezent, Radulescu este consilier al guvernatorului Bancii Nationale, pozitie din care, in opinia lui Vosganian, "este total la curent cu ce se intampla cu CEC". Pe de alta parte, Eugen Radulescu e reprezentant al BNR in comisia de privatizare a CEC - ceea ce l-ar pune intr-o situatie de incompatibilitate cu pozitia de presedinte al CEC. 

Dar inca o modificare a conducerii CEC nu pare a fi chiar pe placul bancherilor care asteapta cu sufletul la gura inceperea procesului de privatizare a bancii. "Schimbarea politica a presedintelui CEC nu va face decat sa intarzie si mai mult procesul de restructurare a bancii si pe cel de privatizare - si asa prea mult taraganat", spune unul dintre bancherii interesati de preluarea CEC. 

Amestecul factorului politic in alegerea conducerii CEC a determinat, de-a lungul timpului, implicarea bancii in afaceri controversate si cu final dramatic pentru imaginea ei. Afacerile cu FNI sau Banca Dacia Felix, Credit Bank sau Banca Albina au adus mari prejudicii reputatiei, dar si situatiei financiare a CEC. Situatie si asa periclitata de intensificarea concurentei, de cresterea numarului de banci si intrarea pe piata a unor puternici jucatori straini. 

Astfel ca, daca la inceputul anilor ‘90, CEC detinea peste 90% din economiile populatiei, in prezent ea mai strange abia 7% din aceste depozite. In 1989, CEC ocupa locul al treilea in sistemul bancar romanesc, dupa BNR si Banca de Comert Exterior, cu 18% din totalul bilantier agregat al bancilor din Romania. O data cu aparitia bancilor private, ponderea CEC in sistemul bancar a scazut. In prezent, Casa de Economii si Consemnatiuni detine sub 6% din piata. 

Si asta in pofida faptului ca - datorita statutului sau special - CEC are o pozitie privilegiata in sistemul bancar romanesc. Depozitele constituite de populatie sunt garantate 100% de stat - beneficiu de care nu s-a mai bucurat nici o alta banca, fie ea si de stat. Pe de alta parte, finantarile acordate sunt destinate exclusiv persoanelor fizice si intreprinderilor mici si mijlocii. Lucrurile se vor schimba insa o data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana, cand depozitele atrase nu vor mai fi garantate de stat, iar banca va fi nevoita sa functioneze in conditii de reala concurenta.

Motiv pentru care banca a inceput un amplu proces de modernizare. Sau cel putin, acesta a fost obiectivul declarat al numirii lui Enache Jiru la conducerea CEC, in urma cu opt luni. Ministrul de Finante de la vremea respectiva, Mihai Tanasescu, spune ca schimbarea lui Jiru "ar fi o greseala, pentru ca modul lui de management a schimbat activitatea bancii". 

Tanasescu este cel care, in august anul trecut, l-a desemnat pe Enache Jiru, fost secretar de stat in Ministerul Finantelor, coordonator al activitatilor aferente managementului datoriei publice si Trezoreriei Statului, la conducerea CEC. 

La vremea respectiva, Jiru l-a inlocuit pe Constantin Teculescu, membru al PSD - partid aflat pe atunci la guvernare - si membru in Camera Deputatilor. La conducerea CEC, Teculescu ajunsese in septembrie 2001, numit fiind tot de Tanasescu, dupa ce in perioada 1996 - 1997 mai condusese pentru un an banca. 

Numirea lui Teculescu in 2001 a incheiat, de fapt, o perioada de confuzie mai lunga la conducerea CEC. Asta dupa ce fostul presedinte al bancii, Ion Ghica, demisionase "pe motive personale", la cateva luni dupa ce la conducerea tarii a venit Partidul Social Democrat. Tanasescu spune acum ca "nu a intentionat sa faca nici o schimbare cu nuanta politica la varful bancii si ca a regretat plecarea lui Ion Ghica". Chiar daca acesta ajunsese la CEC la propunerea premierului din perioada de guvernare CDR, Mugur Isarescu. Ghica a fost, dupa 1989, presedintele Bancii Comerciale Romane, fiind inlocuit, dupa fuziunea BCR cu Bancorex, de Nicolae Danila, anterior vicepresedinte. O data cu numirea lui Ghica la CEC, ministrul finantelor a numit si cinci noi membri in Consiliul de Administratie al bancii. 

Bancher cu experienta, agreat si de organismele financiare internationale, Ghica a venit la CEC in locul unui presedinte foarte controversat. Fost vicepresedinte al Bancii Agricole, Liviu Marica a fost implicat in povesti cu parfum de faliment (Banca Agricola, Banca Turco-Romana). La CEC nu a stat decat trei luni, fiind eliberat din functie aproape imediat de Mugur Isarescu. 

Nici inainte de Marica CEC n-a fost mai fericit la capitolul conducere. Aflat la sefia institutiei mai bine de trei ani, Camenco Petrovici e cel care a implicat banca in cel mai negru scandal din istoria post-decembrista a institutiei - afacerea FNI -, fiind si arestat ulterior in acest caz. 

Destul de sifonata, ca imagine, dar si financiar, "batrana" institutie a iesit si din aceasta perioada. Totusi, experienta problemelor avute in timp nu face decat sa demonstreze, o data in plus, faptul ca imixtiunea politicii in activitatea unei banci nu prea are ce cauta. Dar sfarsitul acestei "povesti fara sfarsit" nu va veni decat o data cu privatizarea bancii si iesirea ei de sub "aripa ocrotitoare" a statului.