Bragadiru, Floreşti, Dumbrăviţa - noile ispite rezidenţiale. Evadarea din jungla urbană transformă în vedete sateliţii Capitalei şi ai marilor oraşe. Dar uşor-uşor aceşti sateliţi riscă să se transforme, la rândul lor, în aglomerări sufocante
Fuga din marile oraşe a transformat comunele dimprejur în refugii pentru „mass-market“
Floreşti (Cluj): 1.330 de locuinţe finalizate în 2017, ceea ce înseamnă nu mai puţin de 15% din fondul total de locuinţe al localităţii. Acesta este rodul exodului locuitorilor din Cluj-Napoca, exasperaţi de jungla urbană. Dar Floreştiul riscă, în acest ritm, să devină el însuşi o junglă.
Peste o mie de locuinţe au fost finalizate anul trecut în fiecare dintre localităţile Bragadiru (lângă Bucureşti), Floreşti (lângă Cluj-Napoca), Dumbrăviţa (lângă Timişoara), Năvodari (lângă Constanţa).
Cele cinci localităţi au împreună peste 6.000 de locuinţe noi, adică aproximativ 10% din tot ce s-a construit nou în România anul trecut pe segmentul rezidenţial. În alte localităţi, cum ar fi Ciurea (lângă Iaşi), sute de noi locuinţe se ridică anual.
„Bragadiru s-a integrat în Bucureşti, dacă ne uităm pe hartă îl putem considera parte a Capitalei. La fel şi Floreşti de lângă Cluj-Napoca. Lângă Bucureşti, toate localităţile limitrofe pot avea o dezvoltare similară, cu precădere cele din nord şi din vest“, spune Gabriel Voicu, directorul diviziei New Homes din cadrul Coldwell Banker România.
Extinderea rezidenţială a venit şi în contextul în care a crescut cererea de locuinţe pe segmentul mass-market, adică locuinţe accesibile ca preţ, criteriu care face ca amplasarea acestora să nu fie chiar în centrul oraşelor. Astfel, dezvoltatorii imobiliari s-au orientat către zonele de periferie şi chiar către localităţile adiacente marilor oraşe reşedinţă de judeţ şi au contribuit la crearea unor zone metropolitane.