Boom-ul tehnologic din Suedia ameninţă că va eclipsa pieţe precum Marea Britanie atunci când vine vorba de poziţia de capitală tehnologică a Europei. Serviciul suedez de streaming Spotify a crescut până la o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari. De asemenea, în urmă cu câţiva ani, în 2014, compania suedeză de jocuri video King, producătorul celebrului Candy Crush, s-a listat la bursă, în acelaşi an în care Microsoft a cheltuit 2,5 miliarde de dolari pentru a achiziţiona producătorul suedeze de jocuri video Mojang, care a dezvoltat Minecraft, scrie The Telegraph.

Din păcate, succesul Suediei în industria tech nu poate fi reprodus cu uşurinţă. Experţii indică reforme fiscale pe scară largă care datează din anii '80 drept ingredient cheie pentru cel mai recent boom al talentelor din tehnologie ale naţiunii nordice.

Magnus Henrekson, şeful Institutului suedez de cercetare în economie industrială, subliniază că lipsa oricărei forme de impozitare pe avere e unul dintre principalele motivaţii ale antreprenorilor din domeniu. Antreprenorii care au câştigat milioane de euro din vânzarea unor companii precum Spotify sau Mojang sunt aşadar încurajaţi să reinvestească aceşti bani într-o nouă generaţie de start-up-uri.

„Suedia are o cultură foarte individualistă. Oamenii vor să se îmbogăţească. Aşadar, există această presiune enormă în rândul noilor generaţii, de a crea şi a creşte companii”, spune Magnus Henrekson, şeful Institutului Suedez de Cercetare în Economie Industrială.

Datele furnizate de compania de cercetare PitchBook arată că start-up-urile suedeze au strâns o finanţare totală de peste 2,5 miliarde de euro în 2019. Este un salt uriaş faţă de suma de nici 100 de milioane de euro înregistrată cu un an înainte, dar încă mult în urma valorii de 11,64 miliarde de euro, înregistrată de start-up-urile din Marea Britanie în 2019, de pildă.

Evoluţia continuă a sectorului start-up-urilor din Suedia este impulsionată şi sprijinul acordat de stat populaţiei. Fondatorii de start-up-uri îşi pot reveni rapid financiar în cazul în care proiectul lor nu are succes. „Chiar dacă nu reuşesc, avem un sistem de securitate socială şi un sistem de educaţie gratuit, destul de stabil, de la grădiniţă până la şcoala doctorală”, spune ministrul suedez de afacerilor, Ibrahim Baylan. „Dacă eşuează, nu trebuie să-şi vândă casa sau să intre în faliment.”

Mai mult, dacă o companie se descurcă bine, guvernul suedez facilitează angajarea personalului de personal din străinătate. Compania suedeză Truecaller a reuşit, de pildă, să recruteze angajaţi din alte ţări şi să le asigure o viză în mai puţin de 30 de zile.

„Ca să spunem drept, populaţia noastră îmbătrâneşte”, spune Baylan. „Demografia internă în Suedia şi în majoritatea părţilor din Europa este pur şi simplu oribilă. Dacă vrem să fim competitivi, avem nevoie de talente cu înaltă calificare, pe care nu le putem găsi în mica noastră ţară”.

Această situaţie reprezintă un puternic contrast cu Marea Britanie, de exemplu, unde şefii marilor start-up-uri din se plâng că este din ce în ce mai dificil să angajeze personal talentat din străinătate.

De asemenea, Suedia a investit mult în infrastructura sa de internet, ceea ce înseamnă că se pot accesa viteze mult mai mari, facilitându-se dezvoltarea unor start-up-uri în domenii ca streamingul muzical, jocuri video,  asistenţă medicală digitală şi chiar tehnologie financiară.

Dezvoltarea de doctori digitali precum Kry, care a strâns finanţare de peste 251 milioane de dolari, sau a unor companii precum Min Doktor, susţinută de fondul de investiţii EQT, reprezintă un nou domeniu tehnologic în care cele mai importante businessuri sunt dezvoltate de antreprenori din Suedia.