Pe ordinea de zi a discuţiilor, prevăzute să dureze o oră şi jumătate, sunt două subiecte, şi anume consecinţele acestui caz asupra relaţiilor transatlantice şi cererea Verzilor ca Germania să îi acorde azil lui Edward Snowden, aflat la originea dezvăluirilor apărute în presă.

Dar Guvernul de la Berlin a afirmat deja categoric că nu se pune problema ca fostul consultant al agenţiei americane de securitate NSA, aflat în prezent în Rusia, să primească azil în Germania.

Ministrul de Interne, Hans-Peter Friedrich, trebuie să ia cuvântul în numele Guvernului german. Cancelarul Angela Merkel, o potenţială victimă a spionajului american, va asista la dezbatere, însă nu va avea nicio intervenţie.

Într-un editorial publicat înainte de dezbateri în New York Times, un deputat al Verzilor germani, Hans-Christian Ströbele, care s-a întâlnit la sfârşitul lunii octombrie cu Snowden într-un loc ţinut secret de Rusia, a îndemnat din nou Germania să îi acorde azil fugarului american.

"Fără el, Merkel ar fi în continuare ţinta spionajului, iar supravegherea unor diplomaţi, oameni de faceri şi cetăţeni de rând germani ar fi continuat", scrie Ströbele, care ar trebui să ia cuvântul în Bundestag luni.

"Noi, germanii, trebuie să-i mulţumim lui Snowden şi să-l stimăm, dar şi să-i oferim un adăpost permanent şi sigur în Germania", a adăugat el, evocând o "datorie morală".

El a amintit că Snowden, inculpat pentru spionaj de Statele Unite, "ar avea plăcerea să facă dezvăluiri în faţa Parlamentului german, cu toate că ar prefera să o facă în faţa Congresului american".

Berlinul a exlus în nenumărate rânduri posibilitatea de a-i oferi azil lui Snowden, deoarece s-ar afla sub presiunea Statelor Unite pentru a-l extrăda. Însă statul german studiază posibilitatea de a-l audia la Moscova.

Potrivit unui sondaj apărut în urmă cu zece zile, germanii sunt împărţiţi în privinţa ideei ca ţara lor să-i acorde sau nu azil politic lui Edward Snowden: 46% sunt pentru şi 48% împotrivă.

Cu toate acestea, majoritatea celor intervievaţi apreciază că fostul consultant al serviciilor americane de informaţii este mai degrabă un erou (60%), faţă de 14% care îl consideră un infractor.

Relaţiile dintre Washington şi Berlin, doi aliaţi apropiaţi, au fost puse la grea încercare după apariţia dezvăluirilor despre spionajul american.

Presa a reacţionat puternic în Germania, ţară marcată de două dictaturi (nazism, apoi comunism în Germania de Est) şi unde populaţia este foarte sensibilă la subiecte de respectare a vieţii private.

"Spionajul între prieteni nu se face", a declarat la sfârşitul lunii octombrie, la Bruxelles, Merkel, care a trăit în Germania comunistă. În plus, fapt excepţional, ambasadorul Statelor Unite la Berlin a fost convocat la Ministerul german de Externe.

La începutul lunii noiembrie, 61% dintre germani apreciau că Statele Unite nu sunt un partener demn de încredere. De asemenea, ei s-au arătat sceptici în privinţa preşedintelui american Barack Obama. Doar 43% dintre ei sunt mulţumiţi de activitatea sa.

În presa germană, secretarul de Stat american, John Kerry, a recunoscut existenţa unor "tensiuni" cu Germania, un partener important al Statelor Unite, dar a oferit asigurări că cei doi aliaţi vor menţine o "relaţie puternică".