♦ Construcţiile cresc pe ansamblu cu 10%, dar rezidenţialul scade. Dobânzile bancare care au crescut şi oamenii care se uită mai atent la cheltuieli au dus la scăderea sectorului rezidenţial. Segmentul care duce în spate construcţiile este infrastructura.

Sectorul construcţiilor, care face 7% din economie, a accelerat în februarie 2023, arată datele publicate de Institutul Naţional de statistică (INS). Infrastructura a dat tonul creşterii şi a avansat cu aproape peste 25% în perioada amintită. Pe de altă parte, sectorul construcţiilor rezidenţiale a scăzut pentru a doua lună consecutivă, pe măsură ce dobânzile mari la creditele ipotecare au pus frână împrumuturilor pentru achiziţia de locuinţe.

„Infrastructura, dacă se menţine pe parcursul anului, este o şansă extraordinară şi sunt în domenii în care este foarte necesar să facem aceste investiţii. Perspectivele de dezvoltare ale ţării pe următorii 10 ani depind de aceste investiţii în infrastructură”, comentează cifrele Aurelian Dochia, profesor universitare de economie.

Evoluţia sectorului de construcţii în ansamblu este pusă tot pe seama cheltuielilor publice cu infrastructura, este de părere şi Andrei Rădulescu, directorul departamentului de analiză macroeconomică de la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. „Statisticile indică redinamizarea acestui sector intensiv în capital şi forţă de muncă în a doua lună a anului curent, evoluţie susţinută de majorarea cheltuielilor de capital ale statului”, scrie Rădulescu, într-o analiză a datelor INS.

În total, construcţiile au crescut cu 9% în februarie 2023, prin comparaţie cu februarie 2022, în accelerare faţă de evoluţia din ianuarie. Pe partea de construcţii noi, avansul a fost de 14%, în vreme ce reparaţiile capitale au crescut cu 13%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 1%. De asemenea, în scădere a fost şi sectorul rezidenţial.

„Lucrurile se vor tempera pe rezidenţial. Cred că majoritatea dezvoltatorilor sunt în aşteptare, finalizează ce au început. Nu se poate ignora faptul că majorarea dobânzilor a produs un şoc important”, mai spune Aurelian Dochia.

În schimb, zona de investiţii a crescut. Cel mai mult au crescut construcţiile inginereşti, unde se încadrează şi infrastructura mare. Aşa cum arată şi datele din bugetul statului, dar şi datele din teren, guvernul a dat drumul la plăţile pentru lucrări publice. Aşa cum scria ZF săptămâna trecută, de exemplu, lucrările la A7, autostrada Moldovei, cel mai mar proiect de infrastructură rutieră prins în PNRR, merg al foc continuu, pentru că trebuie să fie gata în 2026.

De asemenea, tot în zona de investiţii cresc şi lucrările de construcţii nerezidenţiale, unde intră clădirile de birouri, chiar dacă avansul s-a temperat la Ă2%.

Construcţiile fac 6-7% din economie, în funcţie de evoluţia sectorului din  anul respectiv. Ultimii ani, începând cu 2019, au fost foarte buni pentru construcţii şi sectorul a contribuit la creşterea economică.