Pandemia de COVID-19 a prins sistemul de sănătate românesc pe picior greşit, fără investiţii majore realizate în anii precedenţi care să degreveze spitalele publice de presiunea numărului de pacienţi infectaţi. Iar lipsa de investiţii s-a văzut în crizele apărute în plină pandemie, incendii în secţiile spitalelor şi pacienţi care se plâng în continuare de condiţiile din unităţile de stat.

„Situaţia în spital este ca în 2019, nu ştiu cât o să mai dureze. Orice spital are nevoie de aparatură nouă. Noi am accesat nişte fonduri europene, am făcut o cerere la Ministerul Sănătăţii, am mai primit sponsorizări”, spune Daniel Buzatu, managerul Spitalului de copii Marie Curie din Bucureşti. În curtea spitalului se ridică un nou corp de clădire realizat de organizaţia Dăruieşte Viaţă din donaţii de la oameni şi companii, Spitalul Marie Curie mizând pe donaţii pentru a se dezvolta.

Nici în anul 2020 nu a fost pusă vreo cărămidă la construcţia spitalelor regionale sau a altor unităţi medicale noi, în contextul în care managerii spitalelor se plâng că unităţile pe care le conduc funcţionează în clădiri cu o vechime de zeci de ani. În contextul în care specialiştii spun că pandemia de COVID-19  va mai dura, spitalele trebuie să asigure circuite separate pentru a evita focarele şi contaminarea pacienţilor şi să investească în tehnologie şi aparatură, în sedii noi sau renovarea celor actuale, investiţii care au fost puse pe pauză şi în 2020.

„Avem proiectul de screening pe fonduri europene, proiectul norvegian pentru programul de tuberculoză, cel de COVID. Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătăţii  şi dacă ministerul oferă finanţare, avem, dacă nu, trebuie să ne descurcăm din fonduri proprii”, a spus medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti.

Efectul lipsei investiţiilor

Pacienţii au ocolit spitalele în 2020, după cum arată datele de la Statistică. Au fost peste 2,8 milioane de pacienţi mai puţini în spitale în 2020, raportat la anul anterior. „În 2020, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane de cazuri de internare continuă şi de 3,2 milioane de cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost trataţi câte 4,3 milioane de pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi“, se arată în raportul Institutului Naţional de Statistică privind activitatea reţelei sanitare în 2020.

Pandemia de Covid-19 a pus presiune în special pe secţiile de terapie intensivă, acolo unde ajung pacienţii cu forma gravă a virusului. În plus, câteva evenimente tragice, printre care incendiile de la Spitalul Neamţ sau Marius Nasta, arată adevărata imagine a unui sistem de stat slab, fără investiţii.

Vaccinarea, în impas

Pentru a preveni formele grave ale bolii, specialiştii îndeamnă oamenii să se vaccineze. România a pornit cu viteză vaccinarea la 27 decembrie, o dată comună cu cea a ţărilor din Uniunea Europeană. Între timp însă, ritmul de vaccinare s-a diminuat considerabil, în ciuda campaniei de vaccinare, a maratoanelor organizate în mai multe oraşe şi a disponibilităţii vaccinurilor, atât în centrele deschise, cât şi la medicul de familie.

Doar 73 de oraşe şi localităţi din România au peste 30% populaţie vaccinată cu cel puţin o doză, adică circa 2% din totalul localităţilor din ţară, din datele autorităţilor.

Daniel Buzatu, managerul Spitalului de copii Marie Curie din Bucureşti: Situaţia în spital este ca în 2019, nu ştiu cât o să mai dureze. Orice spital are nevoie de aparatură nouă. Noi am accesat nişte fonduri europene, am făcut o cerere la Ministerul Sănătăţii, am mai primit sponsorizări

Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta din Bucureşti: Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătăţii  şi dacă ministerul oferă finanţare, avem, dacă nu, trebuie să ne descurcăm din fonduri proprii