Ultimul raport de tara al UE aducea pe harta Romaniei patru stegulete rosii, dintre care trei aveau legatura cu solutiile informatice. Autoritatilor de la Bucuresti li se reprosa faptul ca sistemul computerizat de colectare a taxelor si impozitelor nu este interoperabil cu cel european, intarzierile in implementarea Sistemului Integrat de Administrare si Control (IACS), destinat absorbtiei fondurilor europene si controlului platilor catre fermieri, cat si "precaritatea" sistemului integrat pentru administrare si control in agricultura.

Recent, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiilor Nagy Zsolt spunea intr-o discutie cu BUSINESS Magazin ca au fost bugetate sume care sa faca uitate steguletele rosii. Iar acest lucru ar putea schimba radical aspectul pietei locale de software si servicii. "Am facut un inventar al investitiilor care vor fi facute in anii urmatori si am ajuns la un rezultat chiar surprinzator: peste un miliard de euro sunt preconizati a fi investiti in solutii de IT, in informatizarea administratiei publice centrale", spune Nagy. "Cheltuielile sunt deja prevazute in bugetele autoritatilor beneficiare."

Miliardul de euro va fi directionat spre industria locala de software in intervalul 2007-2009. Suplimentar, fonduri structurale ale Uniunii Europene vor completa acest buget cu 380 mil. euro pana in 2013. Bani la care se vor adauga eventualele proiecte punctuale ale institutiilor statului pentru proiecte de informatizare, daca vor primi finantare cu banii comunitari.

In premiera, piata autohtona de IT va ajunge anul acesta la un miliard de euro, conform estimarilor realizate de grupul de analiza European Information Technology Observatory. E adevarat, in aceasta suma sunt incluse si vanzarile de hardware, precum si cele de software pentru segmentul rezidential. Pentru a intelege adevaratul impact al miliardului public de euro in urmatorii trei ani, trebuie spus ca intreaga piata de software si servicii de anul trecut a valorat 400 de milioane de euro, conform Pierre Audoin Consultants. Total din care serviciile IT au reprezentat 162 de milioane, conform EITO.

Vedetele incasarilor din piata softului de business sunt SAP, Siveco si Oracle, firme care impreuna controleaza 65% din aceasta, conform  International Data Corporation (IDC). Tot IDC anunta ca, pentru patru dintre tarile intrate in Uniunea Europeana cu ultimul val de aderare (Polonia, Ungaria, Cehia si Slovacia), carora li se adauga Croatia si Rusia, sectoarele publice au reprezentat cele mai mari piete verticale de software si servicii.

Totusi, de la recenta predictie a IDC, lucrurile au devenit mai putin clare in cazul Croatiei. Acum doua saptamani guvernul acestei tari a hotarat sa incurajeze prin mijloacele pe care le are la dispozitie, respectiv cheltuielile proprii, software-ul open source in locul alternativelor inregistrate sub drepturi de autor.  Motivul declarat al oficialilor croati: cresterea importantei solutiilor informatice nu ar trebui sa fie direct proportionala cu cea a rolului unor anumiti producatori, de care sectorul administrativ sa devina in timp dependent.

In cazul Romaniei, sistemele open source nu au ocupat insemnat o proportie demna de luat in calcul. Foarte probabil, cel mai mare contract incheiat pe acest sector a fost cel dintre Novell si Ministerul Educatiei si Cercetarii, care a avut ca obiect 1.000 de licente ale sistemului de operare Suse Linux. Si daca e sa punem in perspectiva cifra de afaceri a Novell in Romania (cu o cota de 60% din sistemele Linux), declarata prin vocea directorului general Claudiu Borsan, de "cateva milioane bune de euro", e limpede ca, cel putin deocamdata, open-source-ul reprezinta doar o picatura in oceanul miliardului de euro promis de ministrul Nagy.

Conform ultimelor date facute publice de IDC, valabile pentru 2004, investitiile facute de autoritatile din Romania in sectorul IT abia daca reprezinta aproximativ 13 procente din valoarea totala a pietei. Intre timp, ponderea a mai crescut, statul aducand circa o treime din totalul comenzilor pe software si servicii, conform Pierre Audoin Consultants. "Ne plasam undeva in jurul mediei tarilor din regiune, dar trebuie sa tinem cont ca piata locala este mult mai mica", spune Laurentiu Stelea, applications account manager pentru sectorul public la Oracle Romania.

Iar uneori, strategia de business trebuie modificata pentru a creste vanzarile catre sectorul public. "Aveam nevoie de o identitate legala a companiei in Romania pentru a putea lucra mai usor cu sectorul public", declara recent Wolfgang Runge, directorul general al SAP pentru regiunea EMEA, cu prilejul anuntului ca SAP se transforma dintr-o reprezentanta intr-o societate comerciala. Pana acum, la SAP a ajuns doar o mica parte din banii cheltuiti de administratia publica pe software si servicii, oficialii companiei catalogand veniturile astfel generate drept "nesemnificative". Lucru neobisnuit, avand in vedere ca SAP este furnizor pentru 2.700 de institutii publice din Uniunea Europeana.

Concurentii de la Oracle au reusit sa-si adjudece cateva contracte importante la Ministerul de Finante, Ministerul Apararii Nationale si Directia Generala a Vamilor. Despre cat de important este statul intre clientii companiei, oficialii se feresc sa inainteze procente, invocand o regula conform careia "singurul care vorbeste despre cifre in Oracle este Larry Ellison", CEO-ul companiei.

Pe de alta parte, exista si companii care au deja vechime in castigarea licitatiilor publice pentru software si servicii, cum este cazul Siveco. "Implementarile Siveco Romania in cadrul institutiilor administratiei publice acopera circa 40% din activitatea noastra", declara Roxana Preda, account manager in cadrul companiei.

Care sunt institutiile pentru care este vitala o infuzie de IT? Companiile furnizoare  indica domenii precum mediul, agricultura si sistemul de sanatate. Ministrul Nagy spune ca nu va exista nici un domeniu neacoperit. Daca ministrul Nagy nu vrea, asa cum declara, sa faca investitii "doar de dragul de a pune un calculator pe biroul fiecarui functionar public", atunci va trebui sa transforme functionarii in buni operatori de PC. Lucru cu atat mai greu cu cat, in atragerea capitalului uman cu pregatiri IT, statul intra in concurenta directa cu companiile din industrie. "Cu un astfel de proiect vii si solutionezi 80% dintre problemele unui minister. Lucrurile nu se termina insa aici si este nevoie de oameni care sa il exploateze."

Cealalta fata a monedei este, de fapt, o intrebare: cat de bine vor reusi firmele locale de software sa absoarba brusc o cerere foarte mare? Vor putea face fata provocarii miliardului de euro? "Cu siguranta, da", crede Nagy Zsolt. "Si daca nu, pentru ca vom fi parte integranta a unei piete libere europene, va trebui sa faca fata competitiei de afara." O concluzie cu valoare de avertisment.