La nivel mondial, o treime din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani suferă de greutate excesivă sau malnutriţie.

"Dacă micuţii mănâncă prost, trăiesc prost", a declarat într-un comunicat de presă Henrietta Fore, director executiv UNICEF, organizaţie care a publicat, marţi, primul raport despre Condiţia Copilului în Lume din ultimii 20 de ani.

"Numeroase ţări credeau că malnutriţia este de domeniul trecutului, dar au descoperit că au din nou o problemă importantă" cu alimentaţia copiilor, a subliniat Victor Aguayo, şeful programelor de nutriţie de la UNICEF.

În 2018, din cei 676 de milioane de copii cu vârsta sub cinci ani, aproximativ 227 de milioane erau subnutriţi sau supraponderali, iar 340 de milioane sufereau de carenţe alimentare.

Pe fondul unei globalizări a obiceiurilor alimentare, al unei sărăcii persistente şi al schimbărilor climatice, un număr crescut de ţări se confruntă cu diferite forme ale malnutriţiei, care afectează dezvoltarea viitoare a copiilor, potrivit UNICEF.

Fore mai spune că trebuie să fie schimbate politicile de gestionare a problemei: nu este vorba numai de a le da copiilor suficientă mâncare, ci de a le oferi o alimentaţie sănătoasă.

Subnutriţia rămâne în prim-plan, afectând copiii cu vârsta sub cinci ani de circa patru ori mai mult decât greutatea excesivă.

Numărul copiilor care nu primesc suficientă mâncare raportat la nevoile lor nutriţionale a scăzut semnificativ - cu 40% în perioada 1990 - 2005 -, însă subnutriţia rămâne o problemă majoră în numeroase ţări, mai ales în Africa subsahariană şi Asia de Sud.

149 de milioane de copii sunt prea scunzi pentru vârsta lor - întârziere de creştere cauzată de o malnutriţie cronică -, iar 50 de milioane, prea slabi raportat la înălţime (emaciere provocată de malnutriţie acută şi/ sau o problemă legată de absorbţia nutrimentelor).

UNICEF mai arată că 340 de milioane de copii suferă de "foame ascunsă", respectiv primesc un număr suficient de calorii, dar le lipsesc vitamine şi minerale indispensabile pentru dezvoltare - fier, iod, vitaminele A şi C -, din cauză că nu consumă suficiente fructe, legume şi produse de origine animală. Aceste carenţe pot avea consecinţe severe asupra organismului, respectiv un sistem imunitar deficient, probleme oftalmologice şi ale auzului, dar şi în ceea ce priveşte coeficientul de inteligenţă.

Fenomenul debutează de la naştere - perioadă scurtă de alăptare sau deloc şi diversificare alimentară cu produse nepotrivite, potrivit UNICEF.

Ulterior, intervine accesul crescut la alimente foarte bogate în calorii, dar sărace în nutrimente, precum preparatele fast food, tăiţei instant etc.

Greutatea excesivă şi obezitatea au devenit un fenomen amplu, 40 de milioane de copii suferind din cauza acestor tulburări, inclusiv în ţările sărace.

Deşi problema era aproape necunoscută în ţările sărace în anii 1990 (doar 3% din statele din această categorie raportau peste 10% dintre copiii mici suferind de supraponderalitate), în prezent 75% dintre acestea se confruntă cu greutatea excesivă în rândul micuţilor.

Diferitele forme de malnutriţie coexistă din ce în ce mai mult în aceeaşi ţară, câteodată în acelaşi cămin şi chiar la acelaşi individ în diferite etape ale vieţii, a spus Aguayo.

Situaţia este asociată direct cu sărăcia, atingând mai mult ţările subdezvoltate şi populaţiile sărace din ţările bogate, subliniază UNICEF.

Pentru a ameliora situaţia, UNICEF încurajează guvernele să promoveze şi să ofere acces economic la alimentele necesare unui regim echilibrat.

De asemenea, UNICEF spune că este necesară o reglementare a promovării laptelui praf pentru bebeluşi şi a publicităţii la băuturi dulci, dar şi o impunere a unui sistem de etichetare nutriţională comprehensibilă a alimentelor, astfel încât consumatorii să poată face alegeri corecte în ceea ce priveşte sănătatea copiilor şi cea proprie.