"Am început să investesc în industria vitivinicolă datorită sentimentelor şi din accident. Datorită sentimentelor pentru că foştii proprietari erau persoane cu foarte mult bun simţ şi au fost mentori pentru mine şi pentru tatăl meu. Ei s-au implicat accidental în industria vinului. Credeau foarte mult în potenţialul din România şi posibilitatea de a produce vinuri în această ţară, iar asta m-a facut să devin interesat de Vinarte”, descrie austriacul Tim Brockmann modul în care a ajuns să conducă afacerea Domain Vinarte preluată de la grupul de italieni care a înfiinţat-o.

Vinurile Domaine Vinarte, produse în prezent la două crame din regiunea Olteniei, au generat anul trecut afaceri de 10,5 milioane de lei, în creştere cu 10% faţă de anul 2017. Tim Brockmann, actualul proprietar al Domaine Vinarte, a preluat patrimoniul companiei în anul 2016. Istoria acesteia pe piaţa locală a început însă în anul 1998, când un grup de investitori români şi străini şi-au pus în aplicare visul de a demonstra că România poate produce vinuri care să rivalizeze cu marile vinuri din Franţa şi Italia, după cum povesteşte noul proprietar.

Drumul lui Tim Brockmann înspre industria vitivinicolă este unul ce poate fi considerat atipic: deţine o diplomă de master în Drept Comercial European, obţinută la Universitatea din Paris, este membru al barourilor din Franţa şi Elveţia, preşedinte al fondului de investiţii de capital de risc Amadeus Capital şi vicepreşedinte al consiliului director al Turicum Private Bank. De asemenea, înaintea de a lua hotărârea de a investi in Vinarte, proprietarul a debutat în domeniul financiar-bancar cu banca americană de investiţii JPMorgan.

„De profesie sunt avocat şi am ajuns să muncesc în domeniul financiar pentru JPMorgan. Ulterior, din motive personale, am preluat responsabilitatea conducerii afacerii familiei, iar între timp am creat şi investit într-un fond de management al afacerilor pe care l-am vândut în 2010. Acum opt ani am decis să investesc în active reale şi aici a apărut Vinarte. De asemenea, deţinem active în domeniul IT şi în domeniul petrolier”, a spus Tim Brockmann, proprietarul Vinarte, referindu-se la investiţiile Amadeus Capital.

Tim Brockmann a preluat compania Vinarte, aflată în insolvenţă, în octombrie 2017 printr-un transfer de business de pe Vinarte pe firma Neobacchus; la finalul lui 2018, Neobacchus şi-a schimbat numele în Domaine Vinarte.

Potrivit lui Brockmann, evoluţia companiei în continuare are la bază implicarea activă şi implementarea noilor strategii de poziţionare a produselor pe piaţă, atât prin rebranding, cât şi printr-o nouă echipă de vânzări şi o nouă politică de preţuri care facilitează extinderea pe noi pieţe externe.

„În Europa avem competitori foarte mari şi este dificil să duci vinul românesc în Franţa, în Italia sau Spania, dacă nu te adresezi comunitaţii româneşti stabilite în ţările respective. Este o provocare dacă vrei să intri pe pieţele mature, dar există şi alte locuri din Europa care nu sunt atât de dezvoltate pe partea vinurilor.”

Potrivit lui Tim Brockmann, obiectivele principale ale societăţii sunt de a dezvolta afacerea preluată, astfel încât să poată reinventa elementele valoroase ale vechii entităţi. Pe termen lung, compania vizează dezvoltarea celor două crame din Oltenia, respectiv Bolovanu, din Sâmbureşti, şi Stârmina, din Mehedinţi. Acesta este, de altfel, spune el, motivul pentru care anul acesta au decis să vândă crama Villa Zorilor de la Zoreşti, din regiunea Dealu Mare, împreună cu brandul Prince Matei. Crama din Buzău a Vinarte a fost vândută într-o tranzacţie estimată de ZF la 1-2 milioane de euro.

„Crama Bolovanu din Sâmbureşti va fi tip boutique şi va avea maximum 10 camere, cu circuit închis pentru evenimente private şi clienţi premium. Investiţia în modernizarea acestei crame va fi între 200.000 şi 250.000 de euro, iar pentru modernizarea cramei din Stârmina investiţia va fi de aproximativ 1 milion de euro”, a spus Tim Brockmann. Potrivit lui, obiectivul pentru Domaine Vinarte reprezintă o creştere a cifrei de afaceri cu 15% faţă de 2018. Pentru a realiza acest obiectiv, şi-au propus să lanseze anul acesta 10 noi etichete, ca parte a unei strategii de dezvoltare a portofoliului de produse adresat atât segmentului de retail, cât şi celui HoReCa. Primele trei dintre acestea – Uniq, Roza de Sâmbureşti şi Soare Rose – vor fi lansate în primul trimestru al anului. Compania va lansa totodată o campanie de rebranding care să răspundă mai bine nevoilor pieţei şi, spune el, care să adreseze mai bine segmentul mai tânăr de clienţi.

Astfel, în timp ce branduri istorice ale companiei precum Sirena Dunării, Soare, Prince Mircea şi Castel Bolovanu îşi vor păstra caracteristicile istorice, altele precum Cuvee D’Excellence şi Nedeea vor schimba câteva aspecte în ceea ce priveşte forma sticlei şi eticheta.